Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

O floare de... jos pălăria!

Publicat: 19 iunie 2018 - 19:55
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La mijlocul lunii mai, într-o zi de duminică, Gelu Popa de la Pădureni, localitate aparţinând oraşului Mărăşeşti - jud. Vrancea, ne-a invitat pentru a ne arăta cât de frumoasă este cultura sa de floarea-soarelui, semănată pe 30 de hectare.

„Floare am anul acesta ca niciodată. Cum vedeţi, cultura este curată. Am folosit seminţe de la Pioneer - hibridul P64LE25. Am erbicidat-o cu Express plus adjuvantul Trend şi cu Leopard, pentru mohor şi, în general, pentru monocotile anuale şi perene”, ne-a declarat bucuros cultivatorul vrâncean.
Gelu Popa a precizat că a căutat să păstreze apa în sol. „Pe 4 aprilie am semănat floarea. Eu din toamnă am scarificat, în primăvară am venit cu un combinator uşor, nu am răsturnat brazda, am avut apă din zăpada de la sfârşitul iernii. Vecinii mei care au intrat cu discul şi au pierdut umiditatea din sol, se miră acum de ce floarea mea arată atât de bine şi a lor nu”.
Sigur, cultura fermierului vrâncean a fost şi fertilizată corespunzător. Potrivit acestuia, la înfiinţare a administrat îngrăşăminte NPK 20:20:0, în cantitate de până la 300 kg/ha. „După cum arată floarea la această dată (13 mai - n.r.), presimt că va depăşi media de 4.000 kg/ha, cam la fel ca şi anul trecut, când am obţinut şi 4.100 kg/ha”, a precizat Gelu Popa.

Gelu Popa_b

Şi celelalte culturi sunt în parametri
Şi de porumb este mulţumit cultivatorul din Pădureni. Are semănate 120 hectare cu hibridul P9537. Plantele sunt într-un regim de dezvoltare corespunzător; au ajuns deja la fenofaza de 4-5 frunze. Terenul a fost scarificat, înainte de semănat a fertilizat cu uree, în doză de 250-300 kg/ha, patul germinativ l-a realizat cu combinatorul. Apoi, pe rând, a mai aplicat 300 kg/ha de îngrăşăminte complexe NPK 20:20:0. La data documentării articolului urma ca după ploile mult aşteptate să mai intre la erbicidat, în postemergenţă, cu Equip pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene.
Gelu Popa ar fi mulţumit să obţină o producţie egală cu cea de anul trecut, când s-a închis cu o medie pe hectar de 10.900 kg, în condiţii de neirigare.
„Nu am avut noroc de rapiţă. Am semănat în toamna trecută 40 ha, dar a trebuit s-o înlocuiesc cu grâu. În total am 80 de hectare. Am fertilizat starter cu complex NPK 20:20:0, iar pe solele unde avusesem rapiţa, am erbicidat cu sare DMA, că a început să răsară buruienile. În primăvară am administrat 300 kg/ha de uree şi 200 kg/ha de nitrocalcar. De asemenea, am aplicat şi un tratament cu Falcon Pro, fungicid sistemic pentru prevenirea şi combaterea complexului de boli foliare şi ale spicului. Am un grâu râvnit de mulţi cultivatori din zona mea”, ne-a declarat voios Gelu Popa.

Cartarea agrochimică
Cultivatorul lucrează circa 300 ha de teren: jumătate pe terasă, jumătate în luncă, pe malul Siretului. Pe deal e mai bun terenul, jos solul este aluvionar, tânăr, în formare. Aici are o solă de 30 ha şi chiar dacă nu plouă, tot scoate producţie, pentru că pânza freatică este la suprafaţă, iar pădurea şi Siretul atrag umiditatea… Pe terasă a realizat cartarea agrochimică, realizată de compania Timac Agro. Solul nu prezintă mari dezechilibre între substanţele chimice. Aşa că va respecta schemele de fertilizare elaborate de specialişti. După recoltările din acest an, va trece la cartarea întregii suprafeţe agricole exploatate. Pentru că merită!

INVESTIŢII ÎN ACHIZIŢIA DE PĂMÂNT ŞI DE TEHNICĂ NOUĂ
În primăvară, fermierul a vândut toate tractoarele mai vechi şi a cumpărat în leasing două utilaje noi Case, de la Titan Machinery, de 280 şi 130 CP. Valoarea totală a investiţiei s-a apropiat de 300 mii de euro. „Trebuie să ţii pasul cu tehnica, altfel nu faci performanţă. Am toate utilajele noi, de la semănători şi până la combină”, a precizat agricultorul Gelu Popa.
Acesta a cumpărat şi ceva teren, acum având în proprietate circa 100 hectare. După cum apreciază fermierul vrâncean, preţul nu ar fi prea mare, cel mai scump teren a costat 15.000 lei hectarul, iar cel mai ieftin - 10.000 lei.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/215 (ediţia 1-14 iunie 2018)

Vizualizat: 194 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?