Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

O cultură cu adevărat profitabilă în Moldova

Publicat: 20 noiembrie 2017 - 01:11
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

”Ziua sfeclei” , ediţia a treia, a avut ca organizatori Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova, în colaborare cu Federaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România şi Agrana România.

 

Reuniunea de la Secuieni, în judeţul Neamţ, a avut loc în câmpurile experimentale organizate lângă Roman, la ferma Fastagri, sub coordonarea inginerului Gheorghe Gheorghiu, cu o experienţă de peste 40 de ani în domeniul sfeclei de zahăr.
”În mod tradiţional, noi şi Agrana Roman organizăm astfel de loturi demonstrative în cele mai bune ferme din zonă, astfel încât fermierii să aibă acces uşor la noutăţi. Urmărim hibrizii şi performanţele acestora, avem în vedere hibrizii incluşi în cultură şi pe cei noi, care vor fi introduşi în zona de nord-est a României, zona cu cea mai mare suprafaţă cu sfeclă de zahăr din ţară. De asemenea, ne interesează să aflăm noutăţi şi despre pachetele tehnologice, incluzând pesticide pentru controlul buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, precum şi îngrăşăminte solide sau foliare.
{ansa noastră, a celor din regiunea de nord-est, este aceea că avem un partener foarte puternic în Agrana România, care ne oferă stabilitate afacerii noastre cu sfecla de zahăr. Rămâne să sporim performanţele în producţie şi să reducem costurile, spre a ne majora câştigurile”, sublinia Ioan Puiu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Roman.

Ziua sfecleiClick pe poza pentru galerie!

Hibrizi remarcabili prin productivitatea şi stabilitatea producţiilor
Au fost verificaţi în loturile demonstrative de la Secuieni, 30 de hibrizi de sfeclă de zahăr, de la cinci firme furnizoare de seminţe. De altfel, de la un an la altul, în privinţa sfeclei de zahăr obţinute în zona Moldovei sunt impresionante productivitatea şi stabilitatea producţiilor, ceea ce reliefează progresul genetic al materialului folosit în această zonă. ”Noi am pus la dispoziţie terenul, iar firmele producătoare de seminţe ne-au furnizat atât material în comercial, cât şi hibrizi noi, aflaţi în testare. Sămânţa ne-a fost furnizată prin Agrana Roman. Pe o solă de aproximativ 44 de hectare, am amplasat aceşti hibrizi în aceleaşi condiţii tehnologice - fertilizare, semănat, tratamente. Pe scurt, am arat în toamna 2016, apoi scarificat, discuit. Îngrăşămintele pe bază de azot le-am aplicat în martie, iar cele pe bază de fosfor şi potasiu au fost aplicate sub arătura de bază. Fertilizarea de bază s-a făcut cu un raport NPK de 1:0,7:0,8. Cultura a fost înfiinţată pe 30 martie 2017, printr-o singură trecere. S-au utilizat 1,2 unităţi germinabile/ha. La această dată, apreciem că avem o densitate de aproximativ 80-100 de mii de plante/ha”, explica inginerul Gheorghe Gheorghiu.

Producţie diminuată proporţional cu gradul de îmburuienare
S-au făcut erbicidări cu diverse produse, de la mai mulţi furnizori. Practic, au fost două tratamente, în luna august, împotriva bolilor specifice. În intervalul 1 aprilie - 15 septembrie 2017, s-au însumat aproximativ 30 l/mp din precipitaţii, cu vârf în luna iulie 2017 -aproximativ 100 l/mp, ceea ce de fapt nu este caracteristic pentru zona respectivă. Din păcate, în luna august a fost deficit de apă - doar 30 l/mp, iar de atunci şi până la 15 septembrie s-au înregistrat aproximativ 20 l/mp, dar neuniform. “Ar fi trebuit şi o erbicidare preemergentă, dar anul acesta am renunţat la lucrare şi se vede urmarea, respectiv se poate observa cu ochiul liber faptul că avem un grad de îmburuienare de 20-25%. Aceasta înseamnă că producţia va fi diminuată proporţional. Având în vedere că în aceste loturi avem cinci hibrizi care deja sunt în comercial, provenind de la firme diferite, este clar că recoltele vor fi diferite. Cântarul va spune exact nivelul producţiilor”, a opinat Gheorghe Gheorghiu.

Despre caracteristicile hibrizilor noi de sfeclă de zahăr de la cele cinci firme producătoare şi despre pachetele tehnologice - fertilizare/protecţia plantelor-, detalii vom prezenta în viitoarele ediţii ale revistei Ferma.

 

 Ioan Puiu

Ioan Puiu, preşedintele ACSZ Roman: “Din observaţiile mele, anul acesta a fost bun pentru noi, fermierii. Estimăm o medie a producţiei de peste 40 tone de sfeclă de zahăr pe hectar. Cu subvenţia stimulativă de aproximativ 1000 euro/ha şi cu banii din valorificare, pe care în mod cert îi vom primi de la Agrana Roman, consider că sfecla de zahăr este o cultură cu adevărat profitabilă, acum”.

Gheorghe Gheorghiu

Gheorghe Gheorghiu, Fastagri: “Din estimările noastre de la această dată, credem că vom obţine aproximativ 60 tone sfeclă de zahăr/ha. Argumentele sunt matematice, respectiv la 80-100 de mii de plante/ha, cu o greutate de aproximativ 700 grame/sfeclă, producţia ar fi între 56-70 tone/ha.”


CONCENTRAREA SUPRAFEŢELOR: 27 HECTARE/CULTIVATOR

”Sfecla de zahăr are o istorie de aproximativ 185 de ani, în România. Până în 1990, aveam aproximativ 250-270 de mii de hectare cu sfeclă de zahăr, anual. În 2017, am ajuns să avem aproximativ 27 de mii de hectare, deci mai cultivăm circa 10% din ceea ce era înainte de 1990. Cauzele le ştim cu toţii. Important este faptul că, în ultimii ani, au crescut producţiile medii. În anul 2014, ajunsesem la o producţie medie de 55 tone/ha, ceea ce a reprezentat un record pentru România. A fost o dovadă suplimentară a faptului că avem specialişti foarte buni. Rămâne să continuăm să creştem producţiile la hectar. Mai ales că suntem pe cale să mai stabilim un record şi anume creşterea suprafeţei cu sfeclă de zahăr/producător. În urmă cu două decenii, aveam aproximativ 230 de mii producători, ceea ce însemna că aveam foarte numeroşi cultivatori care deţineau suprafeţe foarte mici cu sfeclă. Astăzi, am ajuns să avem aproximativ o mie de cultivatori, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 27 ha/cultivator. În Europa, doar trei ţări sunt înaintea noastră, din acest punct de vedere, respectiv Cehia, Slovacia şi Anglia”, sublinia Ioan Gherman.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 17/200 (editia 1-14 octombrie)

Vizualizat: 171 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?