Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Nu putem învinge Natura

Publicat: 24 februarie 2018 - 01:38
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Alpiniştii ajung pe cele mai înalte culmi ale munţilor, în locuri mai puţin accesibile majorităţii oamenilor, reuşind să depăşească obstacole de natură fizică şi psihică. Făcând o paralelă cu alpiniştii, cei mai buni fermieri reuşesc să atingă culmile producţiei, trecând cu brio peste o multitudine de provocări aferente acestui frumos domeniu de activitate. 

După ce au parcurs cu succes un traseu de escaladă sau după ce au ajuns pe cele mai înalte vârfuri ale lumii, alpiniştii spun cu mândrie acelaşi lucru: „Am învins Muntele”. Făcând din nou o paralelă, fermierii gândesc cam la fel: „Am învins Natura!” Studiind Natura zi de zi, în deplasările mele din câmp sau în excursiile mele de la munte, ştiu că omul nu este deasupra Naturii, oricât de bun ar fi. O parte dintre cei mai buni şi mai experimentaţi alpinişti şi-au găsit sfârşitul pe munte deoarece au nesocotit forţa Naturii. Mulţi fermieri au avut probleme financiare din cauza vremii nefavorabile (unii chiar au ajuns la faliment), care a compromis culturile. Oricât de dotaţi ar fi, oricât de moderne şi de inteligente ar fi maşinile agricole dintr-o fermă, oricât de priceput ar fi un fermier, când plouă mai mult de 100 mm în mai puţin de 48 de ore, aşa cum s-a întâmplat în perioada 6-8 octombrie în sudul şi sud-estul ţării, nu se poate intra în câmp, indiferent de dotările pe care le-ar avea.

Atac de Zabrus tenerioides

Dăunători de toamnă târzie
Revenind la vremea imprevizibilă, dacă luna septembrie a debutat cu ploi (în primele zile), a urmat o perioadă secetoasă şi călduroasă, mai ales în zonele de sud-est, acolo unde nu a plouat timp de o lună sau chiar mai mult. Temperaturile ridicate din luna septembrie au intensificat atacul larvelor viespii rapiţei (Athalia rosae). După această perioadă secetoasă, vremea a „virat” spre cealaltă extremă. În mai puţin de două zile, în multe regiuni din sud-est, a plouat mai mult decât în două luni la un loc, iar temperatura a fost mai degrabă una de noiembrie! Acest lucru înseamnă posibile întârzieri în campania de semănat a cerealelor de toamnă. De asemenea, acolo unde nu s-a finalizat recoltarea porumbului, se va întârzia această lucrare, cu posibile consecinţe negative asupra producţiei şi cu cheltuieli mai mari la uscarea recoltei. În situaţia în care ştiuleţii de porumb au fost atacaţi de larvele omizii fructificaţiilor (Helicoverpa armigera), precipitaţiile abundente înainte de recoltat duc la apariţia fuzariozei, cu consecinţe nedorite asupra calităţii recoltei (creşterea conţinutului în micotoxine, imposibilitatea valorificării producţiei etc).
Umiditatea ridicată a solului şi temperaturile mai scăzute înseamnă condiţii favorabile pentru atacul larvelor gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides). Am detailat subiectul în numerele trecute ale revistei. Acolo unde grâul va fi cultivat după grâu, este recomandat a se efectua tratamentul seminţelor cu un insecticid sau insectofungicid, pentru a proteja tinerele plăntuţe de atac.

Viermi sârmă (Agriotes spp.) la SCDA Albota

Viermii sârmă pun în pericol grâul de toamnă
Pe lângă gândacul ghebos, mai sunt şi alţi dăunători care pot pune probleme culturii grâului în primele faze de vegetaţie. Este vorba de viermii sârmă (Agriotes spp.). Larvele gândacului pocnitor se găsesc în toate zonele de cultură, dar cu preponderenţă acolo unde avem soluri mai umede şi mai grele (podzoluri, lăcovişti, luncile râurilor, lunca Dunării etc). Dăunătorul este foarte sensibil la căldură şi la uscăciune (condiţiile din luna septembrie au fost nefavorabile). În schimb, temperaturile mai scăzute şi umiditatea ridicată a solului (ca în luna octombrie) reprezintă condiţii ideale pentru manifestarea atacului. Cel mai periculos şi păgubitor este atacul din primele faze de vegetaţie. Larvele fie atacă boabele în curs de germinare, rozând embrionul, fie rod în zona coletului plantele după ce au răsărit. Atacul în sine este „invizibil”, ceea ce vedem noi în câmp este efectul lui. Cultura afectată poate prezenta goluri mari, în cazul în care atacul s-a produs la sămânţă. Dacă a survenit mai târziu, plantele au frunzele îngălbenite, apoi se usucă începând de la vârf. Plantele care supravieţuiesc au vegetaţia întârziată, cu producţii mai mici. Atacul larvelor viermilor sârmă este periculos mai ales la culturile de porumb sau de floarea-soarelui, în primăverile reci şi umede. Dar în unele situaţii, acest dăunător este la fel de periculos şi în toamnele mai reci şi umede, la culturile de cereale, mai ales cele semănate în monocultură.

Larvă de gândac ghebos, la SCDA Brăila

Viitorul protecţiei plantelor va fi plin de provocări
În această toamnă, în zonele unde s-au înregistrat cantităţi excedentare de precipitaţii, există condiţii favorabile pentru atacul dăunătorilor de sol (Zabrus tenebrioides şi Agriotes spp.). Acest lucru înseamnă o presiune în plus pentru fermieri din cauza posibilelor cheltuieli mai ridicate cu protecţia acestor culturi. În absenţa unor măsuri de prevenire şi de combatere adecvate, conform recomandărilor specialiştilor din domeniu, pe fondul condiţiilor climatice favorabile, atacurile acestor dăunători pot pune probleme. În aceste condiţii, viitorul protecţiei plantelor va fi plin de provocări. Cum vom reuşi să protejăm eficient plantele, în condiţiile unei intensivizări din ce în ce mai ridicate a agriculturii, pe fondul schimbărilor climatice? Este o întrebare pe care şi-au pus-o specialiştii din domeniu. În ţările cu economie avansată din vestul Europei sau din SUA se fac cercetări intense sub acest aspect. Specialiştii se întreabă în ce mod dăunătorii vor afecta agricultura pe viitor, având în vedere că schimbările climatice pe de o parte pot favoriza majoritatea speciilor insectelor dăunătoare, pe de altă parte pot distruge entomofauna utilă (paraziţii şi prădătorii acestora). Creşterea suprafeţelor fermelor are ca efect o supraintensivizare a agriculturii, apare riscul chimizării excesive. În ultimul timp ne confruntăm cu scăderea numărului de substanţe active folosite în combaterea insectelor dăunătoare, drept consecinţă, pe viitor, ne putem aştepta la creşterea vulnerabilităţii ecosistemelor agricole.
Schimbările climatice pot avea drept consecinţă creşterea populaţiei insectelor dăunătoare şi reducerea pierderilor suferite de către acestea de-a lungul iernii. De asemenea, pot avea drept efect creşterea numărului de generaţii într-un an şi scurtarea intervalului de timp dintre două generaţii. Este probabil încă o dovadă în plus că Natura nu poate fi învinsă. Dacă vrem, putem să coexistăm în pace cu Natura, să trăim în armonie cu ea, dar nu putem aborda această problemă din „poziţii de forţă”. Dacă defrişările vor continua în acelaşi ritm, la „pachet” cu acelaşi nivel al poluării, Natura ne va oferi pe viitor surprize neplăcute şi mai mari. Din păcate, printre primii care resimt aceste efecte negative ale schimbărilor climatice sunt fermierii.


BRAVO 500 SC - NOI REGULI DE UTILIZARE
Compania Syngenta informează toţi utilizatorii de produse de protecţia plantelor că în urma procesului de reomologare a produsului BRAVO 500 SC, au intervenit câteva modificări în domeniul de utilizare. Printre acestea se numără retragerea utilizării produsului la cultura de sfeclă, dar şi modificarea timpului de pauză la 3 zile pentru următoarele culturi - căpşun, tomate, castraveţi, pepene galben şi la 60 de zile pentru cultura de măr, păr şi piersic.
„Menţionăm că acest anunţ nu este un act de informare legislativă şi nici o opinie legală cu privire la informaţiile pe care le conţine. Acest document nu înlocuieşte şi nici nu suplineşte obligaţia terţilor de a se informa şi de a se conforma cu dispoziţiile legale aplicabile activităţillor pe care le desfăşoară”, atenţionează Syngenta.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)

 

Vizualizat: 101 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?