Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Nu ignoraţi realitatea câmpului!

Publicat: 06 martie 2017 - 11:26
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

De câţiva ani s-a elaborat, fără să se ştie exact de către cine, un Cod de bune practici agricole care, în loc să reglementeze elementele tehnologice în raport cu cerinţele plantelor şi relaţiile acestora cu condiţiile specifice pedoclimatice pentru fiecare specie cultivată şi an de cultivare, studiul impune restricţii tehnologice legate de anumite intervale de timp pentru aplicarea unor importante verigi tehnologice.

De exemplu, undeva în acest Cod scrie că „floarea-soarelui nu se cultivă după ea însăşi mai mult de un an de zile”. Asta în condiţiile în care, prin tehnologie, trebuie ţinut seama de sensibilitatea plantelor de floarea-soarelui la atacul unor boli (mană), din cauza cărora specia nu revine pe aceeaşi solă decât după un interval de minim patru ani.
Recent, de la Ministerul Agriculturii s-a trimis către ASAS o adresă pentru o exprimare de poziţie faţă de o altă năstruşnicie a aşa-zisului Cod de bune practici agricole: intervalele de timp în care se interzice aplicarea fertilizanţilor cu azot.
Redau aici răspunsul pe care l-am trimis Ministerului Agriculturii.

PorumbClick pe poza pentru galerie!

Administrarea fazială a îngrăşămintelor chimice şi minerale în culturile de câmp şi pajişti
Având în vedere situaţia excepţională de la începutul anului agricol şi condiţiile din iarna 2016 - 2017, precum şi starea de vegetaţie a culturilor de cereale şi de rapiţă, se impune ca intervalele de restricţie pentru aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice legiferate prin măsurile de agromediu pentru anul agricol 2016 - 2017 să fie modificate, astfel încât fertilizarea minerală pentru cereale, rapiţă şi alte culturi semănate în toamnă să se poată aplica pe toată perioada de iarnă, cu următoarele excepţii:
- Teren acoperit cu zăpadă;
- Apă stagnantă, mai ales atunci când aceasta provine din apa freatică ajunsă la suprafaţă;
- Dozele mari de elemente fertilizante (cu azot, complexe) aplicate o singură dată. Se impune, pentru a elimina potenţialul lor de poluare, administrarea fracţionată (2-3 faze), prima doză fiind aplicată la sfârşitul iernii, la reluarea vegetaţiei de către plante;
- Îngrăşămintele chimice, în dozele stabilite pentru fiecare cultură, trebuie aplicate cu respectarea condiţiilor menţionate anterior.
Fertilizarea organică - extrem de importantă pentru creşterea nivelului de producţie a culturilor, dar şi pentru refacerea şi îmbunătăţirea însuşirilor de fertilitate a solurilor, se aplică ţinând seama de următoarele aspecte:
• La culturile agricole, atât partea solidă, cât şi cea lichidă din îngrăşămintele organice se aplică pe toată durata anului, inclusiv în perioada de iarnă, numai dacă ele se pot încorpora imediat în sol;
• Nu se aplică pe zăpadă;
• Îngrăşămintele organice administrate toamna, nici împrăştiate, nici în grămezi, nu se lasă pe sol, sub zăpadă, atât în cazul pajiştilor, fâneţelor, cât şi în cazul culturilor de câmp.
Stabilirea momentului de aplicare a fertilizanţilor chimici la cerealele de toamnă (grâu, orz şi orzoaică de toamnă), plante furajere şi rapiţă nu trebuie restricţionată de perioada calendaristică. Procedeul, aşa cum este pus acum, constituie o mare eroare tehnologică.
Fertilizarea fazială obligatorie în care se utilizează (în majoritatea cazurilor) fertilizanţi cu azot, trebuie făcută obligatoriu în funcţie de:
• Starea de vegetaţie a culturilor (a se vedea că atât toamna, cât şi condiţiile climatice din timpul iernii au fost defavorabile evoluţiei normale a culturilor enumerate anterior). În acest moment (mijlocul lunii februarie - n.red.), o mare parte din culturile cu grâu este în curs de răsărire sau chiar nerăsărită, nemaipunând în discuţie gradul redus de înfrăţire şi tipul de înfrăţire;
• Necesarul de elemente fertilizante al speciilor cultivate (grâu, orz şi orzoaică, ovăz de toamnă, rapiţă şi altele), în anumite faze de vegetaţie extrem de importante pentru refacerea plantelor şi formarea elementelor de productivitate;
• Mersul vremii în perioada de iarnă, în special în ianuarie şi februarie, când în „ferestre” se pot aplica îngrăşăminte (măcar dozele care să ajute plantele la reluarea vegetaţiei, şi nu numai). Să nu uităm că fertilizările timpurii (chiar şi cele din „ferestrele iernii”), la desprimăvărare (care nu corespunde întotdeauna cu data de 1 martie) şi în primăvară contribuie nu numai la relansarea vegetaţiei, ci şi la formarea şi dezvoltarea principalelor elemente de productivitate şi de calitate a producţiei;
• Atragem atenţia că obligarea fermierilor de a respecta cu stricteţe (cu sancţiuni financiare mari) intervalele de timp cu restricţii de aplicare a fertilizării (minerale şi organice), impuse prin măsuri de agromediu, ar putea duce la compromiterea totală a unor culturi (rapiţă rărită de condiţiile de iernare), la reducerea capacităţii de producţie la grâu, orz şi orzoaică, ovăz de toamnă, precum şi la pierderi financiare semnificative;
• Pentru o valorificare corespunzătoare a fertilizanţilor aplicaţi fazial (azotul, ureea etc.), solul trebuie să aibă un conţinut de apă bun. Prin întârzierea aplicării fertilizanţilor după 1 martie, s-ar putea diminua conţinutul de apă al solului în multe regiuni, iar efectul fertilizanţilor aplicaţi cu întârziere să nu fie cel aşteptat.
Fac precizarea că la toate cele afirmate în acest material pot aduce numeroase argumente că aşa trebuie făcut şi că actualul sistem de restricţionare impus din laborator, şi nu din realitatea câmpului, este păgubitor pentru producătorii agricoli şi riscant pentru multe dintre culturile agricole semănate în toamna anului 2016.
Având în vedere condiţiile climatice din toamna şi iarna anului 2016/2017 şi riscul real pentru culturile agricole semănate în toamnă, cred că acel Cod de bune practici agricole trebuie modificat şi adus în concordanţă cu realităţile din teren.

Valeriu TABĂRĂ
Vicepreşedinte al ASAS


DOZA DE ÎNGRĂŞĂMÂNT ŞI CONDIŢIILE DIN TEREN
În legătură cu obligativitatea de a nu se depăşi doza de 170 kg/ha azot s.a., trebuie avut în vedere că dozele de îngrăşăminte la culturile agricole, mai ales pentru condiţiile pedolclimatice ale României, se stabilesc în funcţie de mai mulţi factori:
- Consumul specific de elemente nutritive şi producţia estimată a se obţine;
- Fertilitatea naturală a solului (humus, indici de azot, fosfor mobil, potasiu mobil etc.);
- Soiul sau hibridul cultivat;
- Reacţia solului (pH-ul);
- Sistemul de fertilizare practicat în asolament (mai ales la planta premergătoare);
- Sistemul de cultură: neirigat sau irigat;
- Sistemul de fertilizare aplicat: mineral, organic, organic-mineral etc.;
- Cantitatea de precipitaţii înregistrate în anul anterior culturii şi în perioada toamnă - iarnă;
- Situaţia culturilor (starea de vegetaţie) în anumite momente (rapiţă rară, grâu nerăsărit, în curs de răsărire şi neînfrăţit etc.);
- Tipul de sol (ca textură: nisipoasă, nisipo-lutoasă, argiloasă etc.).
Pentru a evita efectele negative ale utilizării unor doze mari de azot asupra mediului ambiant şi pentru a evita poluări mai ales ale apelor freatice şi ale solurilor, sunt importante nu dozele, ci momentul administrării, ce cantitate se aplică în acel moment şi modul cum se aplică elementul fertilizant:
- distribuire la suprafaţa solului;
- aplicarea şi încorporarea în sol;
- aplicarea foliară (uree, alte tipuri de fertilizanţi foliari).
Toate acestea, în funcţie de necesităţile plantelor în anumite faze de vegetaţie, dar şi cumulat pe întreaga vegetaţie.

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 4 (187) din 1-15 martie 2017

Vizualizat: 326 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?