Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Novi Sad - un reper pe harta geneticii agricole

Publicat: 25 ianuarie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Ultimii 25 de ani au fost numiți democrație, tranziție, economie de piață sau, pur și simplu, „perioada postrevoluționară”. Din entuziasmul de a prelua modele de succes, au fost distruse, ca „victime colaterale”, și unele institute de cercetare care, după un sfert de secol, par să fi lăsat un vid în urma lor...

Click pe poza pentru galerie!

Însă, la numai o sută de kilometri de granița de vest a României, la Novi Sad, în Serbia, continuă să funcționeze și să se afirme „Institutul pentru culturi leguminoase și de câmp”, înființat cu 78 de ani în urmă. 

 

Lansat la acea vreme ca un centru de cercetare și de control, acesta este în momentul de față conectat la cele mai avansate descoperiri din domeniul științelor agricole. Cercetarea vizează deopotrivă cerealele de consum și furajere, plantele medicinale și cele aromatice. Desigur, cea mai importantă este creșterea productivității acestor culturi, dar nu sunt deloc de neglijat studiile referitoare la toleranța la dăunători și la factorii biotici și abiotici.

Rezultatul practic al cercetării din cadrul Institutului de la Novi Sad se regăsește în producția obținută de micii și marii fermieri. Institutul le oferă acestora semințe de calitate superioară și un set complet de recomandări pentru pregătirea solului, practici de cultivare și măsuri de protecția plantelor.

 

În competiție cu marii producători de semințe

Porumbul este principala cultură în Serbia. Suprafața alocată este de circa un milion de hectare, iar randamentele medii în ultimii zece ani au fost între 4,5 și 5 tone la hectar. În 2014, un an de excepție, s-au înregistrat peste 7 tone, iar în regiunea Voivodina chiar o medie de 8 tone, dar au fost fermieri care au obținut și 15 tone la hectar în sistem neirigat!

„Noii hibrizi de porumb creați de institutul din Novi Sad depășesc chiar și cu 20 la sută randamentele hibrizilor standard. Cu greu veți putea deosebi hibrizii noștri de cei produși de companii consacrate la nivel mondial, cum ar fi Pioneer sau Monsanto”, ne asigură dr. Goran Bekavac, șeful Departamentului de Porumb. „Prin tehnologia de prelucrare a pământului și a culturilor ca atare, noi trebuie să micșorăm dependența de ploaie sau de irigații. Dacă eliminăm toate greșelile tehnologice, impactul climatic va fi nesemnificativ”, susține specialistul. 

Undeva la 60 de procente din suprafața Serbiei este cultivată cu soiuri sau hibrizi NS. Soia deține proporția ce mai mare, iar la floarea-soarelui se ajunge uneori la 95 la sută.

 

Potențial de producție ridicat

Hibrizii de porumb creați la Novi Sad au un potențial genetic deosebit, o adaptabilitate și o stabilitate a producției dovedite în diferite condiții de sol și de climă, precum și o toleranță ridicată la boli și la dăunători.

NS 288 este un hibrid din grupa de maturitate FAO 200, cu bobul dentiform, o talie a plantei de circa 235 cm, tulpina viguroasă, elastică și rezistentă la cădere, masa a o mie de boabe ajunge la 350 grame, iar în condiții favorabile se pot recolta peste 11 tone de boabe uscate la hectar, fiind recomandat a se cultiva în regiuni cu înălțimea de până la 700 metri.

NS 444 este încadrat în grupa FAO 450-500, se caracterizează printr-o talie foarte înaltă și elastică, plasticitate și adaptabilitate excepționale, bobul este dentat, de culoare galben-oranj, având o perioadă de vegetație de 120 de zile. Masa a o mie de boabe depășește 420 g, astfel încât la o densitate de 60 mii plante semănate la hectar capacitatea de producție este de peste 13 tone.

NS 300 este un hibrid semitimpuriu (FAO 300) foarte rodnic, cu perioadă de vegetație de 115 zile. Înălțimea taliei este medie, iar planta rămâne verde până la maturitate deplină. Bobul este de tip dentat, având culoarea galben-oranj. Masa a o mie de boabe este de 350 g, obținându-se producții de peste 13 tone la hectar cu o densitate la semănat de 65 mii plante. Este recomandat a fi cultivat la șes sau în zonele colinare până la 450 m altitudine.

NS 3022 este un hibrid de generație nouă, semitimpuriu (FAO 300-350), care la comisia de omologare a obținut o producție de boabe cu 17,9% mai mare decât martorul și o umiditate mai scăzută cu 1,1%. La recoltare se obțin 13 t/ha boabe uscate, respectiv peste 50 t/ha porumb siloz. Se caracterizează printr-o talie robustă și viguroasă, având înălțimea de 250 cm. Știuletele este lung, de formă conică-cilindrică, cu 14-16 rânduri de boabe de tip dentat, de culoare portocalie. Masa a o mie de boabe este între 350 și 380 g, iar densitatea optimă recomandată la semănat este de 72 mii plante sau 65 mii plante în condiții nefavorabile. Pentru siloz numărul de plante ar trebui crescut cu cinci până la zece mii.

Mari NS este un hibrid de precocitate semitimpurie (FAO 400), cu talia înaltă și elastică, formează între 14 și 16 rânduri de boabe pe știulete, atingând maturitatea deplină între 115 și 120 zile. Bobul este de tip dentat, iar masa a o mie de boabe depășește 410 g, având o capacitate de producție de 14 t/ha, la o densitate optimă de semănat de 60-65 mii plante. Foarte tolerant la secetă, acest hibrid are capacitatea de a pierde repede apa din bob.

Haris NS este un hibrid semitardiv (FAO 550-600), stabil și foarte adaptabil, cu perioada de vegetație de 125-130 zile. Știuletele cilindric formează între 14 și 16 rânduri de boabe. La o densitate de 55-60 mii plante semănate la hectar se pot recolta peste 15 t/ha (MMB peste 450 g).

Anthi NS este un hibrid din grupa FAO 600, cu producții record și tolerant la secetă. Planta are o talie de înălțime mijlocie, robustă și elastică, rezistentă la cădere, iar frunzele își păstrează culoarea verde până la deplina maturitate. Știuletele cilindric are o lungime de 25 cm și 16 rânduri de boabe, de tip dentat, galben-roșu. Tolerant la bolile frunzei, tulpinii și ale știuletelui, acest hibrid are un potențial genetic de producție de peste 20 t/ha de boabe uscate și peste 70 t/ha de siloz. Densitatea optimă la recoltat este de 55-60 mii de plante la hectar. Datorită adaptabilității și stabilității lui este recomandat atât pentru producția de boabe, cât și pentru siloz.

NS 444 Ultra este un hibrid semitimpuriu (FAO 400) cu perioada de vegetație între 115 și 120 zile, recomandat a fi cultivat pentru boabe și pentru siloz, pe terenuri de până la 400 m altitudine. Are un potențial de producție de 12 tone la hectar, respectiv peste 50 tone de masă siloz dacă se crește cu 20% densitatea la semănat. Suportă bine seceta și este tolerant la boli precum tăciunele comun al porumbului, sfâșierea frunzelor sau fuzarioza. De asemenea, este tolerant la cicloxidim, cu aplicarea Focus Ultra (sistem Duo) în perioada de dezvoltare în care porumbul are cinci frunze. Știuletele este lung, de formă cilindrică, cu 14-16 rânduri, iar bobul este dentiform de culoare galbenă. Pierde repede apa iar masa a o mie de boabe ajunge la 420 g.

Toți acești hibrizi sunt comercializați în România prin Voivodina Agrar TG, societate cu sediul central la Timișoara.

 

 

 

GENETICA „NS SEME” SE CULTIVĂ CU SUCCES ȘI ÎN ROMÂNIA

Institutul din Novi Sad este finanțat de stat și funcționează sub egida Ministerului Științei și Dezvoltării Tehnologice. Cei peste o sută de cercetători de înaltă calificare, dintre care 70 cu doctorat, sunt asistați de o „armată” de trei sute de specialiști. Nu e de mirare, deci, că până acum peste o mie de specii de plante au fost ameliorate la institutul sârbesc, dintre care jumătate au fost înregistrate și cultivate peste hotare. Soiurile și hibrizii creați la Novi Sad se cultivă astăzi în 26 de țări, de la Argentina, China, India, până la Rusia, Ucraina și, desigur, Uniunea Europeană.

Relația cu fermierii români a fost stabilită încă din 1990, prin intermediul Agromarket, companie care se ocupă de exporturile către piața noastră. În prezent, soiurile și hibrizii marca „NS Seme” sunt apreciați și utilizați la scară largă în vestul și în sudul țării, dar și în Dobrogea și în sudul Moldovei.


 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.1(162) 1-31 ianuarie 2016

Vizualizat: 1583 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?