Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Nicolae ENE a dat „AURUL NEGRU” pe „caratele” FERMEI de FAMILIE

Publicat: 01 noiembrie 2017 - 10:28
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

DE PE CÂMPUL PETROLIFER, PE CÂMPUL AGRICOL! Mărturiesc că îmi propusesem de multă vreme să ajung în comuna gălăţeană Slobozia Conachi şi să vorbesc cu unul dintre fermierii care au dezvoltat o pasiune specială pentru mecanica agricolă.

Pe Nicolae Ene îl întâlnisem la un eveniment de câmp organizat de un cunoscut distribuitor naţional de maşini şi utilaje agricole, moment în care m-am hotărât să-l vizitez acasă.

Ajuns la destinaţie, când am urcat dealul spre ferma familiei Ene, l-am găsit pe Nicolae meşterind la atelierul mecanic. Pregătea campania de recoltat porumbul, combinele trebuiau reglate corespunzător şi „îmbrăcate” cu echipamentele de tăiere pentru recoltat prăşitoarele. Fără prezenţa lui, utilajele parcă erau fiare reci, fără viaţă.

nicolae-ene1_b

Nicolae Ene a lucrat o bună bucată de viaţă în petrol, a întreţinut sondele de la Schela Ianca, msituate în punctul de lucru din apropierea comunei natale, Slobozia Conachi. Timpul lui Nicolae, mai ales în campaniile agricole, era împărţit în două: noaptea era în brazdă, urcat pe tractor, la arat sau la pregătit terenul în vederea însămânţării, iar ziua era prezent la muncă, la sonde. A durat o vreme până când a trebuit să hotărască: renunţă la câmpul petrolifer ori la cel de arat! În anul 2007, Nicolae Ene a ales să ajute ferma familială care începea să se întrupeze destul de bine. “Imediat după Revoluţie, în 1991, am pornit «motoarele» afacerii de familie. Mai întâi, am cumpărat un tractor U 650 cu vopseaua încă proaspătă, de la fabrica din Braşov. Aveam ceva teren adunat de la rude… Cultivam legume şi în solar, şi în câmp. Ăsta a fost începutul!”, şi-a amintit cu vădită plăcere Nicolae Ene.

A urmat zootehnia... Familia Ene a închiriat de la primărie patru grajduri ale fostului CAP şi le-a populat cu animale de rasă; vreo 50 de vaci cu lapte, Holstein, luate de la o fermă de elită din apropiere, de la fostul IAS Şendreni. A adăugat vreo 70 de scroafe şi doi vieri. Vacile s-au înmulţit, depăşind 80 de capete; porcii au sporit ceva mai abitir. Laptele de vacă mergea “prostuţ” la preţ şi pe atunci.

Care echipa de succes şi motto-ul fermierului, aflaţi din revista Ferma, ediţia 15-31 octombrie 2017!

Vizualizat: 1368 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Cine şi-a făcut anul acesta timp pentru a vizita INDAGRA, expoziţia naţională de agriculută, a putut admira la standul Asociaţiei HolsteinRo câteva dintre cele mai performante vaci de lapte din România. Printre acestea, un exemplar aparţinând societăţii Panifcom Iaşi, administrată de Liviu Bălănici, care a încheiat cea de a doua lactaţie cu o producţie de 13.636 de litri, iar în primele 128 de zile din lactaţia a treia a ajuns la 6.800 de litri.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Porc Crescut Româneşte Strugurii moldoveneşti, la mare căutare
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?