Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Nevoia m-a făcut să cultiv cât mai diversificat

Publicat: 29 octombrie 2019 - 10:25
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Auzisem numai lucruri bune despre inginerul Nicu Bogdan din Tichileşti - Brăila, unul dintre puţinii - dacă nu singurul - producător de legume de câmp pentru industrializare din judeţ. Mi-am dorit mult să-l cunosc. Am avut această ocazie în luna august a.c., când a organizat în ferma sa de la Albina primul eveniment de câmp de când lucrează în agricultură, adică de 37 de ani. Amenajase un lot demonstrativ cu cinci hibrizi de gogoşar de la companiile de profil de pe piaţa de seminţe şi invitase legumicultorii să-l aleagă pe cel mai bine adaptat condiţiilor noastre de climă şi de sol.

 

Nicu Bogdan este născut la Tichileşti. Când a absolvit facultatea, a cerut repartiţie acasă. A venit la cooperativa din comună. Apoi s-a transferat la Horticola Brăila unde a muncit cu multă pasiune până la lichidarea societăţii. În anul 1999, i s-a oferit şansa să cumpere ferma şi să se privatizeze; a arendat teren şi a continuat să facă ce ştia mai bine: să producă legume!
Ferma sa are o suprafaţă de 130 ha de culturi legumicole, începând cu rădăcinoasele, bulboasele, vărzoasele, legumele pentru păstăi boabe, bostănoasele, cartoful, legumele solano-fructoase şi terminând cu verdeţurile şi plantele aromatice şi condimentare. O cultură pe care nu o face este cea de bame, „că se recoltează manual”, găseşte iute justificarea.

GogosariClick pe poza pentru galerie!

Semănat direct în câmp
„La început am mers pe semănatul direct în câmp, o provocare destul de profitabilă. Făceam 25-30 ha de ardei sau vânătă fără răsad. Şi am avut succes, vecinii mei pot să vă spună! În câte-un an dădeam rateuri, în altul buf! Dar mergeam înainte! Era destul de riscant, mi-a fost din ce în ce mai greu, pentru că nu aveam erbicide. Vă daţi seama, să te lupţi cu iarba asta când planta e aşa de mică! }ineam foarte greu cultura sub control! Şi când nu am mai avut oameni la muncă, am renunţat!”, îşi aminteşte cultivatorul brăilean.

Lotul de gogoşari
Anul acesta şi-a făcut în fermă răsadurile, la fir, ca să le poată semăna atunci când trebuie. A chemat la aceeaşi masă mai mulţi vânzători de seminţe de legume şi le-a cerut cei mai buni hibrizi, ca să facă experienţe cu ei. Voia să testeze singur performanţele lor. Aşa a ales să amenajeze lotul cu cinci hibrizi de gogoşari. „Mai întâi am făcut o fertilizare de bază cu îngrăşăminte de la Yara: NPK 7:20:28, 600 kg/ha. După care am întins folia şi instalaţia de irigat şi m-am apucat de plantat aproape de 20 mai. Densitatea este de 50.000 de fire la hectar. Imediat după plantare, am făcut tratament cu aminoacizi; de regulă, folosesc Delfan şi cu Synergizer. Primul insecticid a fost Novadim (1 l/ha); l-am dat de la un capăt la altul. Ce am constatat eu la el este că în prima fază controlează destul de bine şi păianjenii, şi acarienii, şi tripşii, dar şi alţi dăunători”, explică fermierul.
În vegetaţie, primele udări le-a făcut cu îngrăşăminte foliare hidrosolubile NPK 15:10:10. La fiecare irigare nu a dat mai mult de 25 kg pe hectar. A folosit cam 100 kg din acest fertilizant pentru patru udări. Apoi a fertilizat cu NPK 19:19:19 plus microelemente, în aceeaşi doză (100 kg/ha) şi cu 25 kg/ha azotat de potasiu solubil.
„În ceea ce priveşte tratamentele fitosanitare în timpul vegetaţiei, eu folosesc cel mai mult Dithane şi mai puţin cuprul. Consider că-i mai bun, deoarece cuprul stagnează creşterea plantei. Ca insecticid am utilizat Mospilan în amestec cu Kaiso Sorbie, o invenţie de-a mea. Pentru tripşi am folosit Vertimec, Coragen şi Laser. Am mai intervenit o singură dată cu azot lichid, 10 l/ha. Acum, depinde cum şi cât de lungă va fi toamna! Cred că mai vin cu un tratament. Gogoşarul nu este aşa de strălucit”, preciza brăileanul la mijloc de august.

„Norocul meu e că m-a ocolit grindina!”
Inginerul Nicu Bogdan spune că este un an greu şi nu avem legume prea multe pe piaţă. A bătut piatra, furtunile au întors ardeioasele cu fundul în sus! „Şi eu am păţit-o! Într-un an, avusesem 10 ha de ardei capia. A bătut piatra aşa de tare, încât fructele aveau cel puţin zece găuri. Cultura a fost calamitată în proporţie de 98%. Anul ăsta m-a ocolit grindina, care a bătut de jur-împrejurul fermei!”, spunea legumicultorul.
Nicu Bogdan e convins că în ferma lui putea fi şi mai bine. În câmp, plantele nu s-au dezvoltat prea bine din cauza anului păcătos. Vecinii lui au început să forţeze culturile cu azot. El a lăsat cultura să se dezvolte natural. La nevoie, intenţiona să aplice încă o fertilizare cu îngrăşăminte hidrosolubile. Cultivatorul nu agreează să folosească uree, preferă azot lichid cu conţinut scăzut de biuret (15-20 litri/ha), aplicat foliar, pentru ca plantele să aibă o vegetaţie mai bună. Dacă ar fi avut, ar fi folosit gunoi de grajd.

Sfecla de zahăr şi porumbul promit
„Sfecla de zahăr este o cultură reuşită anul ăsta. Am semănat 46 ha; o parte am irigat-o, o parte nu! Au fost ceva probleme cu Cercosporioza, dar s-au rezolvat. Cultura promite o producţie de peste 80 t/ha.
Am recoltat fasolea cu batoza cumpărată din Brazilia; am scos 3 tone/ha. O bună parte din recoltă o am pe stoc să o valorific în perioada de iarnă.
De asemenea, porumbul este foarte bun; pe 50 ha sunt hibrizi Dekalb şi Pioneer. Nu am irigat pentru că a plouat. Produc circa 12 tone/ha. Nu am făcut contract, porumbul îl dau în decembrie când va urca preţul aproape la un leu kilogramul. La fel şi grâul îl am stocat. Doar dacă am nevoie urgentă de bani, vând! Aşa am procedat şi în anii anteriori şi a mers bine”, susţine fermierul.

Verdeţurile sunt cele mai profitabile culturi
Inginerul Nicu Bogdan consideră că pe piaţă sunt preţuri scăzute. Cele mai profitabile culturi din ferma lui sunt verdeţurile, au costuri de producţie mici şi aduc beneficii mari.
Trebuie menţionat că în campania din 2015, a câştigat bani frumoşi cu tomatele pentru industrializare; sprijinul cuplat acordat de APIA a avut o valoare record: 13.669 euro/hectar. Astfel, pe cele două firme ale sale - Bogdan Nicu II şi SC Iosiflor SRL - a încasat 36.498,56 euro şi, respectiv, 35.541.67 euro. Ultima societate a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 3.824.520 lei, un profit net de 295.242 şi dispune de un număr de 16 angajaţi.

 

Nicu Bogdan_b


Nicu Bogdan: „Sunt de profesie agronom, dar m-a pasionat horticultura. Când am venit la CAP Tichileşti, aveam câteva culturi. Acum am 25 de specii: cultura mare, legume, plante aromatice, verdeţuri. Nevoia m-a făcut să le cultiv. Degeaba aveai un singur produs dacă nu-l puneai şi pe celălat. De exemplu, eu cultivam morcov; veneau clienţii şi întrebau: «Dar pătrunjel nu ai? Da’ ţelină sau sfeclă?» Şi m-am apucat să cultiv toate rădăcinoasele. La fel am procedat cu verdeţurile şi cu ardeioasele. Încet-încet m-am îndrăgostit tot mai tare de legumicultură!”


CEREALELE PĂIOASE AU ADUS PIERDERE
Fermierul Nicu Bogdan lucrează şi câteva sute de hectare de cultura mare. În vară, la cerealele păioase a ieşit pe pierdere. Nu a mai reuşit „performanţa” asta de aproape un deceniu! A obţinut în medie 4 tone la hectarul de grâu şi de orz. Între principalele cauze se numără seceta din toamnă, temperaturile reci din primăvară şi genetica străină neaclimatizată condiţiilor zonei.
Rapiţă nu a mai avut în cultură de vreo doi ani. Nu vrea să rişte. Intenţionează să semene 50 ha dacă solul are umiditate! Nici nu se gândeşte să irige rapiţa, că nu se merită. Udate, legumele sunt mult mai profitabile.

Articol publicat în revista Ferma nr. 17/244 (ediţia 1-14 octombrie 2019)

Vizualizat: 259 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga A inceput INDAGRA! Semănat în sistem No-till
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?