Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Neonicotinoidele: întrebări şi posibile clarificări

Publicat: 14 ianuarie 2020 - 10:40
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cu siguranţă, tratamentul seminţelor cu insecticide neonicotinoide este unul dintre cele mai discutate subiecte din ultimii ani. Sunt periculoase neonicotinoidele pentru populaţiile de albine? Sunt ele responsabile de declanşarea sindromului depopulării coloniilor (SDC)? Tratamentele la sămânţa de porumb, floarea-soarelui sau rapiţă cu unul dintre insecticidele neonicotinoide au efecte subletale asupra populaţiilor de albine? Sunt multe întrebări şi s-au iscat multe dezbateri în acest sens, multe controverse, uneori duse la extrem!

Haideţi să vorbim pe nişte cazuri concrete. Să ne reamintim că în anul 2015 s-a raportat moartea a 100.000 de familii de albine în perioada culesului la floarea-soarelui, fapt relatat în revista Ferma la acea vreme. Fenomenul s-a înregistrat din sudul până în vestul ţării. Nu contest aceste date şi nici rezultatele analizelor probelor trimise atunci în Franţa, conform cărora s-a găsit imidacloprid în trei probe din cinci analizate. Dar rămân nişte întrebări...

Neonicotinoidele: întrebări şi posibile clarificăriClick pe poza pentru galerie!

...care încă îşi aşteaptă răspunsul
Numărul probelor nu este cumva prea mic raportat la numărul de familii pierdute? La 100.000 de familii de albine, nu trebuiau mai mult de cinci probe analizate? Sigur, aceste analize sunt foarte scumpe. Fiind un număr mic de probe, ce relevanţă au ele din punct de vedere statistic? Şi acum, întrebarea de o mie de puncte: S-a găsit imidacloprid, dar celelalte substanţe active folosite în combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor oare în ce proporţii se găseau în probe?
M-a nedumerit şi viteza cu care au murit albinele, fapt care intră în contradicţie flagrantă cu noţiunea de efecte subletale.
Iar nedumeririle continuă... Albinele moarte au fost găsite lângă stupi? Înţeleg că DA. La americani, în cazul coloniilor afectate de sindromul depopulării coloniilor, albinele părăseau stupul, fie prin roire, fie solitar! La noi, în acest caz, oare, s-au urmărit stupii cu suspiciune de SDC? Era prezent sau nu furtişagul? Care era nivelul acarienilor (Varroa)? Erau prezente reginele? Existau rame cu puiet şi cu rezervele de hrană intacte? Există vreun studiu ştiinţific publicat care să confirme, în mod oficial, prezenţa Sindromului Depopulării Coloniilor (SDC) pe teritoriul României?

Cercetări efectuate pe alte continente
Într-un studiu publicat în anul 2010, de Mullin şi colab., intitulat „Nivel crescut de miticide şi agrochimicale în stupinele nord-americane: efecte asupra sănătăţii albinelor”, s-au prezentat rezultatele analizării a 887 de probe (ceară, polen, albine, alte componente din stup) din 23 de state din SUA, plus o provincie din Canada. Probele au fost prelevate conform metodologiei specifice, în perioada 2007-2008, atât din zonele unde s-a manifestat SDC, cât şi acolo unde acest fenomen nu s-a întâlnit. Rezultatele au fost spectaculoase: s-au găsit 121 de pesticide diferite (insecticide, fungicide, erbicide) sau metaboliţi ai acestora! Şi mai interesant este faptul că imidaclopridul a fost găsit în mai puţin de 3% din cele 350 de probe de polen prelevate din stupii de albine din SUA (în perioada 2007-2008)! Din numărul total de probe analizate, în 98% din probele de ceară s-au găsit substanţele active tau-fluvalinat şi coumaphos, folosite în tratametul albinelor împotriva Varroa.
Mergem mai departe şi ne întrebăm de ce Australia, ţară (continent) în care se folosesc pe scară largă neonicotinoidele, atât ca tratament în vegetaţie, cât şi la sămânţă, nu se confruntă cu Sindromul Depopulării Coloniilor? Ba mai mult, apicultorii australieni exportă albine vii în SUA, pentru a-i ajuta pe confraţii lor de peste Ocean să îşi refacă populaţiile de albine, devastate de acest sindrom!

Neonicotinoidele: întrebări şi posibile clarificări_b

Ce au relevat studiile realizate în România?
În ţara noastră, în anul 2018, în cadrul proiectului de cercetare ADER 4.1.5, intitulat „Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agropedoclimatice specifice ţării noastre”, s-au analizat probe de polen, nectar, miere, puiet şi de albine din culturile de rapiţă, porumb şi floarea-soarelui, pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam. Aceste probe au fost trimise pentru analize către laboratoare acreditate ISO 17025 din Bulgaria, Franţa şi Germania. În total s-au analizat 106 probe, din care, la majoritatea nivelul de reziduuri de imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam a fost sub limita de cuantificare!

Şi întrebările continuă...
Tratamentul seminţelor la porumb, floarea-soarelui şi la rapiţă este responsabil de mortalitatea albinelor de pe teritoriul României? S-a demonstrat ştiinţific acest lucru? Există centralizări clare, în ultimii zece ani, cu mortalităţile albinelor de pe întreg teritoriul României? De exemplu, câte familii de albine s-au pierdut într-un judeţ sau altul? Apoi, fiecare caz în parte a fost el documentat? Există date centralizate cu cauzele mortalităţii albinelor, determinate conform metodologiilor ştiinţifice în vigoare?
Pun aceste întrebări fiindcă discuţia ar trebui să fie imparţială, pe fiecare caz concret în parte. Nu cu abordări de genul „nu scăpăm de OTRĂVURILE REMANENTE din sol, care sunt mai periculoase decât DTT-ul” sau „neonicotinoidele sunt CANCER!” Dacă DDT-ul era mai puţin remanent decât actualele substanţe active folosite la tratamentul seminţelor, se mai făceau cercetări pentru găsirea de alternative mai puţin poluante? Nu cumva se folosea DDT-ul şi în ziua de astăzi? Astfel de afirmaţii nu îi ajută nici pe apicultori, nici pe fermieri, din contră, fac un mare deserviciu ambelor bresle. Ar trebui să ne gândim un pic înainte să aruncăm asemenea aberaţii în spaţiul public, în numele libertăţii de exprimare!
Părerea mea este că în problema mortalităţii albinelor trebuie procedat ca şi în cazul anchetei unui accident aviatic. Echipa de anchetă, alcătuită din cei mai buni specialişti din diferite domenii de activitate, acţionează ca nişte adevăraţi detectivi, despică firul în patru, întorc problema pe toate feţele, caută cauzele care au dus la catastrofa aeriană şi abia pe urmă se trag concluziile. Niciodată în cazul unui accident aviatic nu vom avea declaraţii din partea echipei de anchetă de genul: „Nu avem dovezi încă foarte clare, dar credem că s-a întâmplat din această cauză...”.

Neonicotinoidele: întrebări şi posibile clarificări_b

Un rău necesar
Nu laud neonicotinoidele şi nici nu mă declar împotriva lor. Nu sunt nici de partea agricultorilor, nici a apicultorilor; colaborez cu drag şi cu unii, şi cu alţii. Fiind cercetător, sunt imparţial şi întotdeauna voi fi de partea ştiinţei şi a adevărului.
În ciuda dezbaterilor aprinse referitoare la problema albinelor, în general agricultorii şi apicultorii trăiesc într-o bună înţelegere. Cel puţin în ţara noastră. Nu se poate face o agricultură performantă fără ajutorul albinelor, cum nu se poate face nici o apicultură performantă fără ajutorul furnizat de agricultură. În general, consider pesticidele un rău necesar. Cu toţii visăm la o agricultură în care cantităţile de pesticide să fie din ce în ce mai scăzute şi să nu mai existe combatere chimică. Deocamdată nu se poate face o agricultură intensivă şi supraintensivă fără ajutorul medicamentelor plantelor. Este o realitate pe care trebuie să o privim în faţă!
Progresul se face însă cu paşi mici, în urma unor cercetări asidue. Nu se poate realiza peste noapte un salt uriaş în acest domeniu. Nu putem renunţa peste noapte la tratamentele plantelor, până nu avem o alternativă la fel de eficientă şi mai ales viabilă din punct de vedere economic.
Acum îi rog pe apicultori să încerce să se pună şi în pielea fermierului. Ipotetic, ce s-ar întâmpla dacă mâine UE ar interzice toate substanţele active folosite de apicultori pentru tratamentul împotriva Varroa? Dacă nu ar mai exista nici o alternativă pentru combaterea acestui mic acarian? Cu toţii ştim ce pagube poate produce în stupi! Exact în această situaţie sunt şi fermierii. În prezent nu există alternative viabile la tratamentul seminţelor de porumb şi de floarea-soarelui pentru combaterea dăunătorului Tanymecus dilaticollis. Şi afirm acest lucru în totală cunoştinţă de cauză, fiind implicat direct în cercetări privind găsirea posibilelor alternative la tratamentul seminţelor. Din păcate, deocamdată nu s-au găsit...


CE ESTE SINDROMUL DEPOPULĂRII COLONIILOR?
Definiţia a fost dată de specialiştii americani de la USDA (Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite). Sindromul Depopulării Coloniilor (Colony Collapse Disorder) reprezintă acel fenomen prin care albinele părăsesc stupul, fie prin roire, fie solitar. Coloniile puternice cu foarte multe albine pot involua foarte rapid la o colonie cu puţine albine sau chiar fără nici o albină adultă; în acest caz ramele cu puiet căpăcit şi cu rezervele de puiet fiind aproape intacte.
Referitor la rezervele de hrană, s-a observat că acestea nu sunt „jefuite” imediat de către albinele din alte colonii şi, de asemenea, atacul găselniţei şi a altor insecte dăunătoare stupului are loc cu o oarecare întârziere decât în mod normal.
S-au întâlnit aceste simptome în România? Dacă da, concret, în ce zone ale ţării, în ce an şi câte familii au fost afectate? Poate să vină cineva cu date concrete şi centralizate?

 

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 22/249 (ediţia 15-31 decembrie 2019)

 

Vizualizat: 757 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!