Ministerul Agriculturii a emis, pe 17 ianuarie 2020, autorizații de utilizare temporară a produselor Cruiser 350 FS, Nuprid AL 600 FS și Poncho 600 FS pentru tratamentul semințelor de porumb și sfeclă de zahăr, însă nu și pentru semințele de floarea soarelui utilizate în primăvara anului 2020. Floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere din țara noastră, motivează MADR.
Perioadele pentru care MADR acordă autorizațiile temporare sunt: 20 ianuarie -1 mai 2020, în cazul tratării și utilizării semințelor de porumb și 20 ianuarie - 18 mai, pentru utilizarea semințelor tratate de sfeclă de zahăr.
Potrivit autorizațiilor emise de MADR, Nuprid AL 600 FS și Poncho 600 FS pot fi utilizate doar pentru tratamentul semințelor de porumb, iar Cruiser 350 FS (350 g/l tiametoxam) poate fi utilizat atât pentru porumb, cât și pentru sfecla de zahăr.
Utilizarea semințelor de sfeclă de zahăr tratate este însă permisă doar în județele puternic afectate de atacul dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Bothynoderes punctiventris și Chaectonema tibiali: Alba, Bacău, Bistrița Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj, Covasna, Galați, Harghita, Hunedoara, Iași, Mureș, Neamț, Sibiu, Suceava, Timiș și Vaslui.
Conducerea MADR afirmă că s-a folosit de art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009, care permite utilizarea temporară, în situații de urgență, a unor produse pe bază de substanțe active din categoria neonicotinoidelor, în situații unde există risc fitosanitar asupra culturilor.
Decizia a venit în urma solicitărilor Asociației Producătorilor de Porumb din România, a Federației Naționale Pro Agro și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.
Federația Asociațiilor Apicole din România ROMAPIS a salutat interzicerea tratării cu neonicotinoide a semințelor de floarea soarelui, dar acuză Ministerul Agriculturii de interpretare abuzivă a unui regulament european prin autorizarea temporară a folosirii acestor substanțe pentru tratarea semințelor de porumb.
Reprezentanții Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) precizează că, în intervalul 2008 - 2018, România a acordat doar 37 de autorizaţii temporare pentru utilizarea unor pesticide, adică 1,3% din totalul derogărilor acordate în Uniunea Europeană.
AIPROM mai precizează că statele UE se folosesc de aceste autorizații temporare pentru că, la nivel european, există tot mai puține substanțe active aprobate: aproximativ 75% din substanțele active aprobate în 1991 nu mai sunt disponibile astăzi pe piață, în timp ce aprobarea de noi substanțe în UE este un proces riguros și îndelungat.