Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Necazurile lui Ştefan Muscă

Publicat: 24 august 2019 - 14:05
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Preşedintele Cooperativei „Fermierii Patrioţi” din România şi liderul Filialei LAPAR Giurgiu, fermier din comuna Pietrişu, Ştefan Muscă lucrează în agricultură de peste 30 de ani. A început ca tehnician la IAS Vedea - Giurgiu, iar după Revoluţie a continuat pe cont propriu. Acum, ferma sa a ajuns la 600 ha de teren arabil în judeţele Teleorman şi Giurgiu.

În urma recoltării grâului, cultivat pe 100 ha, Ştefan Muscă a obţinut o medie de 6.100 kg/ha, pe care a vândut-o la preţul de doar 0,55 lei/kg. Rapiţă nu a avut în cultură, deoarece terenul de baltă din zona sa se lucrează anevoios.

Stefan Musca_b

85 ha cu porumb distruse de ploile torenţiale
În primăvară a semănat 400 hectare cu porumb şi vreo 20 ha de floarea-soarelui. „În general, porumbul este frumos, cu recolte de peste 12 tone/ha, cu excepţia unei sole de vreo 85 ha calamitate. În urma ploilor torenţiale, plantele au fost distruse; porumbul avea talia de 1,5 m, iar apa ajunsese la jumătate de metru. Societatea de asigurări nu ne-a dat nimic despăgubire, pentru că inspectorii veniţi în câmp să constate dauna au remarcat doar fenomenul de băltire!? Era vorba despre o sumă destul de mare. Poliţa de asigurare a culturii a fost semnată pentru 6.000 lei pe hectar. Or, la 85 de hectare valoarea care trebuia despăgubită depăşeşte 500.000 lei. E cea mai mare ţeapă pe care o iau fermierii din România”, ne-a declarat Ştefan Muscă.

Cere reeşalonarea datoriilor
Pe cele 85 ha cu porumb distruse de ploi, fermierul trebuie să plătească arendatorului (USAMV Bucureşti) arenda şi să achite distribuitorilor contravaloarea inputurilor. Disperat, Ştefan Muscă a făcut adresă la Ministerul Agriculturii şi Comisiilor pentru agricultură din Parlamentul României, din partea LAPAR, al cărei membru este. A cerut să cheme la discuţii instituţiile cu care lucrează: producătorii şi distribuitorii de inputuri şi firmele de asigurări. El solicită, aşa cum a procedat guvernul german, reeşalonarea plăţilor pe 5-7 ani.

Porcii loviţi de pestă, cartofii în pământ
„Pe solele unde am avut grâu, am arat şi am semănat porumb în cultură dublă, de circa 90 de zile. Am semănat la ghici! Dacă va ajunge la maturitatea de recoltare e bine; dacă nu, îl dau în hrană văcuţelor. Porumbul este frumos, e răsărit, se dezvoltă bine până acum” a susţinut fermierul.
Acesta a continuat: „Am şase hectare de cartof nescoşi din pământ pentru că am fost minţit de Ministerul Agriculturii că vine cu Casa Unirea să-i ia. Nimic din toate astea! Am pus 4.000 kg de sămânţă la hectar. Trebuie să scot acum cam 15 t/ha. Dar ce să mai fac cu cartoful? Cumpărasem 67 de purceluşi, la greutatea de 12 kg fiecare, cu 350 lei bucata, de la Dâmboviţa, exemplare de rasă aleasă, cu material seminal din California. Puteam să bag cartofii în gura porcilor! A venit pesta şi... adio porci! Am rămas şi fără porci!”, s-a amărât şi mai tare fermierul.
De câţiva ani, lui Ştefan Muscă îi merge tot mai greu. ”Acum trei ani, când am luat terenul de la Agronomie, aveam 400.000 de euro în cont, acum nu mai am nici un ban. Lucram 100 de hectare şi îngrijeam 100 de vaci de lapte din rasa Bălţată românească. Trăiam bine! În urmă cu doi ani, în 2017, am investit 80.000 de euro într-o cultură de pepeni şi într-una de porumb zaharat. La recoltare am constatat că nu există piaţă de desfacere şi mi-am dat seama că am muncit de pomană. Anul trecut am mai păţit un necaz: mistreţii mi-au distrus mare parte din porumbul cultivat, pagubele ridicându-se la câteva sute de mii de euro”, ne-a declarat deznădăjduit fermierul din Teleorman.

 

ÎNTREBĂRI CARE-ŞI AŞTEAPTĂ RĂSPUNSURILE
În adresa pe care a depus-o la Parlament, Ştefan Muscă a întrebat aleşii neamului: „De ce să nu facem o bursă în România prin care să se stabilească preţul corect la cereale? De ce Ungaria, cu 8 milioane de locuitori, are bursa ei, iar România nu? De ce să stau pe Bursa de la Londra, de la Chicago sau pe Matif? Sau de ce nu intervine nimeni, lăsând preţul la inputurile pentru agricultură (pesticide, îngrăşăminte, seminţe) să crească în fiecare an, ca şi cel al motorinei, iar preţul la cereale să rămână pe loc sau să se ducă în jos? Nu e corect!”, susţine Ştefan Muscă.


Articol publicat în revista Ferma nr. 14/241 (ediţia 15-31 august 2019)

Vizualizat: 355 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?