Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Nea Lucică, fermier activ la vârsta de 81 de ani

Publicat: 19 martie 2020 - 11:08
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Liviu Bocu (sătenii îi spun, însă, nea Lucică) din comuna Bezdead, judeţul Dâmboviţa, este decanul de vârstă al preşedinţilor de asociaţie de crescători de animale din România, dacă nu cumva o mai fi activând pe undeva un alt preşedinte care să aibă mai mult de 81 de ani.

Sotii BocuClick pe poza pentru galerie!

Vârsta este, desigur, un număr, o etichetă matematică, pare să comunice săteanul Liviu Bocu. Sprinteneala sa, vocea sigură şi frazele bine legate îl recomandă fixat undeva pe la 50-55 de ani. Are ceva din fizionomia lui Omar Sharif, dar numai de glorie şi răsfăţ nu a avut parte omul acesta de-a lungul vieţii sale. Dimpotrivă, a fost ”om de bază”, atât în comunism, cât şi în democraţie. Când l-am căutat acasă, soţia lui mi-a spus că e plecat la pădure, ca să stabilească limitele unor proprietăţi. Revin a doua zi. La ora 9 dimineaţa trag maşina în faţa porţii sale. Preşedintele e afară, în curte, mă salută cu mâna şi îmi strigă: ”Ai venit la fix, ca la fabrică!”

Liviu Bocu chiar a muncit în fabrică, încă din tinereţe. După ce a absolvit o şcoală profesională cu specializarea sculer-matriţer, a lucrat o vreme la ”Steagul Roşu” din Braşov, apoi s-a angajat la ”Steaua Electrică” din Fieni. O întreprindere unde erau produse becuri speciale pentru industria auto, pentru avioane şi pentru vapoare. ”95% din producţie mergea la export”, punctează interlocutorul meu. Ani de zile, aproape 13 ani, a mers pe jos, de acasă până la serviciu, pe o distanţă de 10 km, adică vreo 20 de km zilnic, fie iarnă, fie vară. Apoi şi-a cumpărat o motocicletă, apoi o Skoda 100 S, cu banii câştigaţi datorită unei inovaţii la becurile auto. 

Omul care îşi ascunde anii

Nu i-a fost suficientă munca la fabrică. A fost şi profesor de desen tehnic şi de studiul materialelor, dar şi maistru-instructor la şcoala generală din Bezdead. Venea de la un serviciu şi se ducea la celălalt. Revoluţia l-a prins tot la fabrică şi la şcoală, dar în 1994 s-a pensionat. Credeţi că a stat locului? Nici vorbă! Între 1996 şi 2004 a fost viceprimar. În 2008 a înfiinţat Asociaţia Crescătorilor din Bezdead ”Malul de Răsună”, după un toponim folosit de Alexandru Vlahuţă în ”România pitorească”, într-un capitol dedicat acestor locuri. Asociaţia a fost prima din judeţul Dâmboviţa, apoi a mai fost una înfiinţată în localitatea Malul cu Flori. ”În 2009, a fost emis un ordin de ministru, potrivit căruia fermierii erau obligaţi să facă parte dintr-o asociaţie sau să primească o adeverinţă de la o asociaţie. Şeful de la APIA Dâmboviţa mi-a amenajat un birou în instituţie, ca să mă găsească fermierii, să le eliberez adeverinţele necesare”, îşi aminteşte Liviu Bocu.

Ferma lui Bocu_b

Cum sunt împărţiţi banii?

Asociaţia Crescătorilor de Animale din Bezdead numără în prezent 21 de membri, care deţin 2550 de oi, 365 de vaci şi 350 de capre. ”Înainte erau în sat mai multe oi, dar acum efectivele au scăzut mult. Eu mai am 45 de oi, le ţin la un oier din Jina care s-a stabilit în judeţul nostru. Îmi amintesc că bunicul meu a fost un bun crescător de oi, avea peste o sută şi le îngrijea bine”, precizează interlocutorul meu. Anul trecut, asociaţia a încheiat un contract de închiriere a izlazului comunal, în suprafaţă totală de 422 de hectare, dar eligibile pentru APIA sunt numai 238 de ha, restul suprafeţei fiind păşune împădurită. Cu toate acestea, asociaţia achită redevenţa de 410 lei/ha pentru toată suprafaţa, deci şi pentru hectarele care nu sunt eligibile pentru APIA şi, în consecinţă, nu sunt subvenţionate. Totodată, asociaţia plăteşte şi impozitul pentru terenul închiriat, astfel încât din suma de 254.000 de lei încasată de la APIA drept subvenţii, 187.000 se duc, finalmente, în bugetul primăriei! Din cei 67.000 de lei rămaşi, achită salariul contabilei, mai achită cotizaţia la Federaţia Oierilor de Munte din România, vreo 2500 de lei/an, plăteşte lucrările de defrişare a vegetaţiei de pe păşune, către o firmă care aparţine tot primăriei, plăteşte lucrări de igienizare şi cumpără medicamente pentru animalele membrilor (10.238 de lei numai în anul 2019). Chiar dacă banii se duc în diverse locuri, fermierii din Bezdead speră să strângă sumele necesare pentru construirea unei stâne.

Ferma lui Bocu_b

Resurse primare

Ce mai înseamnă oieritul la Bezdead, o localitate situată între dealuri, aproape de plaiurile Bucegilor? Brânza (telemea şi de burduf) este produsă mai mult pentru consum propriu. Nu există segmentul de procesare a laptelui (caş afumat, caş în scoarţă de brad) şi a cărnii în versiune tradiţională, pentru târguri de profil, aşa cum obişnuiesc să facă cei din zona Moeciu-Bran. Lâna este aruncată ”la gârlă”, programul guvernamental pentru lână aici nu a funcţionat. ”Înainte, într-un sat din apropiere, funcţionau un darac şi o ţesătorie de postav, dar s-au desfiinţat”, aflu de la Liviu Bocu. Singura sursă adevărată de câştig rămâne comerţul cu animale vii. Chiar şi preşedintele a mai vândut din oi, dominantă aici fiind rasa Ţurcană oacheşă: ”Berbecuţii ajung la arabi, prin intermediari. Mă sună în decembrie să-mi ceară miei de 15-20 de kg. De unde să am?! Oile nici nu încep să fete”. Vara, oile sunt urcate în Munţii Bucegi, unde oierii închiriază păşuni atât de la proprietari privaţi, cât şi de la ADS. 800 de oi rămân însă în sat pe izlazul comunal, unde pasc împreună cu vacile şi caprele satului.

Ferma lui Bocu_b

Investiţii locale

Îmi iau rămas bun de la soţii Bocu, dar încă nu plec din Bezdead. Sunt locuri pitoreşti aici, iar casele sunt mai toate arătoase. Unele sunt adevărate vile, construite atât de localnici, cât şi de bucureşteni, care vin aici în week-end să se bucure de liniştea patriarhală. Au rezistat şi câteva case din perioada interbelică, descopăr o clădire construită chiar la începutul secolului al XX-lea, în 1901. Comuna Bezdead este situată într-un căuş format de dealuri împădurite, care ating înălţimi de 1000 de metri.
Interesantă este explicaţia denumirii acestei aşezări vechi, menţionate pe la 1572. Numele satului ar veni de la două cuvinte slave: „bezâfără” şi ”deadea”, adică ”satul fără bătrâni”, fiindcă a fost întemeiat de familii tinere în căutare de pământ. Acum, iată, cel mai în vârstă preşedinte de asociaţie de crescători de animale este un octogenar! Satul are bătrâni, dar aceştia, se vede treaba, muncesc precum tinerii!
Primăria a făcut investiţii publice, a asfaltat drumuri, a introdus reţeaua de gaz, de apă, instituţiile publice sunt bine puse la punct. ”Avem de toate”, îmi spune patroana unui mic magazin situat chiar peste drum de primărie. Din loc în loc, pe marginea şoselei, sunt panouri cu informaţii despre proiectele edilitare realizate cu bani publici. Recent, a fost asfaltat şi drumul care trece peste deal, în Valea Prahovei, cam pe lângă Breaza. O investiţie bună, fiindcă asfaltarea drumului permite microbuzelor şi autoturismelor să circule uşor şi localnicii să aibă acces auto la locurile de muncă din Valea Prahovei. Pe de altă parte, vilegiaturiştii au început să folosească această variantă ca să ocolească blocajul rutier dintre Breaza şi Sinaia. Circulaţie mai intensă înseamnă zgomot mai mult şi noxe mai dense în aerul Bezdeadului. Turismul local nu s-a dezvoltat, deşi în împrejurimi sunt câteva izvoare de ape minerale. Toată zona este împânzită de astfel de izvoare, iar exploatarea lor a fost efectuată mult mai eficient în staţiunea Pucioasa, situată la câţiva kilometri distanţă de Bezdead.

 

Liviu Bocu: „Eu sunt preşedinte onorific, fac muncă voluntară, mai şi cheltuiesc de la mine. I-am zis unuia mai tânăr să vină în locul meu, dar m-a întrebat cât este salariul, apoi a refuzat”.


Articol publicat în revista Ferma nr. 3/252 (ediţia 15-29 februarie 2020)

Vizualizat: 843 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?