Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Monitorizarea cartofului - norme drastice, pe alocuri ridicole

Publicat: 20 ianuarie 2016 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Ministerul Agriculturii reinventează, pe ici, pe colo, în punctele „esențiale”, programul de monitorizare fitosanitară a culturii cartofului, completându-l cu recomandări care frizează ridicolul. 

Click pe poza pentru galerie!

Pentru a asigura o implementare unitară la nivel teritorial a reglementărilor Uniunii Europene, transpuse în legislația națională privind organismele de carantină la cultura cartofului, la sfârșitul lunii septembrie 2015 MADR a elaborat „Programul de monitorizare fitosanitară a culturii cartofului pentru campania agricola 2015-2016, înregistrat la Autoritatea Națională Fitosanitară” și aprobat de secretarul de stat Daniel Botănoiu, sub nr. 1563/F/21.09.2015.

 

Monitorizare fitosanitară intensă

Programul are ca obiectiv monitorizarea: culturii cartofului la nivel național; circulației intracomunitare a cartofului de sămânță și consum; a importurilor de cartof din terțe țări.

În memoriul justificativ se subliniază faptul că Solanum tuberosum (cartoful) este o cultură susceptibilă a fi infectată de numeroase organisme de carantină (d)in Europa și, din acest motiv, este supusă unei monitorizări fitosanitare intense.

Nota justificativă mai prevede și că organismele de carantină care fac obiectul unei monitorizări specifice culturii cartofului sunt următoarele:

- bacterii: Ralstonia solanacearum (provoacă putregaiul brun) și Clavibacter michiganensis ssp. Sepedonicus (putregaiul inelar).

 - nematozi: Globodera pallida și Globodera rostochiensis, Meloidogyne chitwoodi și Meloidogyne fallax, Ditylenchus destructor.

- ciuperci: Synchytrium endobioticum (provoacă râia neagră).

- virusuri și organisme similare: Potato stolbur mycoplasm (stolburul cartofului); Potato spindle tuber viroid.

- insecte: Epitrix cucumeris, Epitrix similaris, Epitrix subcrinita, Epitrix tuberis; Scrobipalpopsis solanivora - molia cartofului din Guatemala.

Vor fi monitorizate următoarele suprafețe: cartof de sămânță - 100%; cartof de consum la producători înregistrați cu suprafețe mai mari de 0,5 ha(!) - 100%; cartof de consum la producători neînregistrați - peste 50%; cartof pentru industrializare - peste 50%. 

Pentru campania 2016-2017, fiecare oficiu județean fitosanitar va transmite Autorității Naționale Fitosanitare informații privind numărul cultivatorilor, suprafața, parcela, blocul fizic, proveniența seminței etc. 

 

Inspectorii fotosanitari, invitați să culeagă floricele pe... câmpii pustii

Luăm în analiză recomandările pentru monitorizarea buruienii Solanum dulcamara. „Lăsniciorul este o plantă spontană susceptibilă să găzduiască bacteria Ralstonia solanacearum, care crește pe malul șanțurilor, apelor curgătoare sau stătătoare în care dezvoltă rădăcini adventive care capturează, multiplică și eliberează bacteria. Planta este mai frecventă în zonele parțial protejate de soare, fiind amestecată cu restul vegetației. Este deseori întâlnită în tufișuri”. {i atenție: „Deși are flori violete și fructe roșii, planta este dificil de identificat în vegetația înconjurătoare. Este mai ușor de identificat mergând prin apă (sau cu ajutorul unei bărci). Recoltarea probelor de Solanum dulcamara prezintă riscuri specifice (pericol de înec, mușcătură de animale sălbatice, contaminare cu leptospiroza, hepatită, febra tifoida, tetanos etc). Este recomandabil ca inspectorii să își ia un minimum de precauții (să nu plece niciodată singuri, să aibă cizme, mănuși, să fie vaccinați în conformitate cu recomandările medicului uman etc)”. Sublinierea aparține autorului!

”La înființarea culturilor nu trebuie utilizați tuberculii care provin din sămânța necertificată. În acest sens inspectorul fitosanitar trebuie să cunoască situația privind proveniența tuberculilor folosiți la înființarea culturilor”, se mai recomandă în memoriul justificativ. 

România produce cartof pe o suprafață imensă (conform datelor MADR, de peste 200.000 ha). Autoritatea Națională Fitosanitară are înregistrată o suprafață de 47.987,11 ha, din care 721,28 ha cu cartof pentru sămânță, 46.545,33 ha cu cartof pentru consum și 720,5 ha cu cartof pentru industrializare. Suprafața este aproximativ egală cu cea înregistrată la APIA pentru subvenții. Producția medie în România trenează de ani buni, care s-au transformat în decenii, la o cifră de 12-14 tone/ha, față de 40-50 tone/ha în Vest. Iar noi, ca țară, ce facem? După 25 de ani de degringoladă totală în sistemul național de producere a cartofului, venim cu găselnițe de tipul celor subliniate anterior. În loc să pretindem regulile de bază ale producerii cartofului (izolare, rotație, folosirea seminței certificate, monitorizarea bolilor și dăunătorilor cunoscuți, inclusiv acel gândac din Colorado sau mana cartofului, ne "șamponăm" cu soluții pretențioase!!! Probabil că pe acest Program se vor aloca niște fonduri suplimentare (cizme, bărci, mușcături, însoțitori, Doamne ferește!). 

Revenind, se poate vedea în tabel evoluția (involuția) producției de cartof în EU. Tendința este de scădere. Așa cum se întâmplă și în România, căci mari județe cultivatoare de cartof (Suceava, Neamț, Bacău) au scăzut drastic suprafețele cultivate în favoarea altor culturi mai profitabile, așa se întâmplă și în UE, inclusiv în Germania sau Polonia. Nu este întâmplătoare scăderea producției. În primul rând din cauza reducerii suprafețelor cultivate, motivată de factorul rentabilitate, dar și de factorul restrictiv: carantina fitosanitară!

Dar iată că noi ne propunem acum că trebuie să culegem flori violete cu fructe roșii de pe malul șanțurilor ca să reabilităm producția de cartof în România.

Doamne, Ministerule, dormi?

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.1(162) 1-31 ianuarie 2016

Vizualizat: 727 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga MASSEY FERGUSON 7722: Un tractor care lucrează în orice condiţii Brinkman - Let’s improve together
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?