Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Molia verzei - dăunător greu de ținut în frâu

Publicat: 05 noiembrie 2016 - 01:46
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În România, molia verzei (Plutella xylostella) este considerată un dăunător secundar al culturii rapiței, ea punând probleme mai mari culturilor de varză.

Molia verzei, denumită în limba engleză, „Diamondback moth”, iernează în stadiul de pupă, într-un cocon mătăsos, fixat pe frunzele atacate. În condițiile țării noastre, specia prezintă trei generații pe an, prima se dezvoltă în perioada mai-iulie, cea de-a doua în iulie-august, în timp ce generația a treia apare din luna august și până în mai anul următor (generația a treia poate pune probleme culturii rapiței în toamnă).
Adultul este un fluture mic, cu anvergura aripilor de 12-15 mm, culoarea corpului e brun-cenușie, aripile anterioare sunt brune, iar cele posterioare sunt cenușii, prevăzute cu franjuri, fiind acoperite de perișori lungi (foto 1 și 2).
Larvele nu depășesc 10 mm, au corpul fuziform; în primele stadii, culoarea lor este cenușiu-albicioasă, ulterior verde, cu pete late, mai închise la culoare (foto 3).

Detalii aripi - fluturele speciei Plutella xylostella. (Sursa foto: http://www.agroatlas.ru/)Click pe poza pentru galerie!

Rezistență crescută la insecticide
La Congresul internațional de protecția plantelor de la Berlin (august 2015), acest dăunător a primit o „atenție” specială. S-a menționat faptul că pagubele produse de către molia verzei în lume se ridică la 4-5 miliarde de dolari anual! De exemplu, în Australia, dăunătorul a fost introdus accidental, iar în prezent provoacă pagube ridicate la cultura rapiței, mai ales în anii în care populațiile dăunătorului sunt ridicate.
Împotriva moliei verzei australienii au mai multe abordări. Cea clasică constă în aplicarea tratamentelor chimice la depășirea pragului economic de dăunare (PED). În acest mod, de-a lungul timpului, s-a realizat o protecție eficace a culturii de rapiță iar populațiile dăunătorului au fost ținute sub control.
Numai că molia verzei este una din speciile dăunătoare care dezvoltă ușor rezistență la insecticide. Tot la Congresul de la Berlin, într-o altă prezentare s-a menționat faptul că molia verzei prezintă rezistență la 91 de substanțe active din diferite grupe de insecticide, depășind în această privință musculița albă de seră (Trialeurodes vaporariorum) sau musculița albă a tutunului (Bemisia tabaci), specii cunoscute pentru rezistența crescută la insecticide. Doar păianjenul roșu comun (Tetranychus urticae) depășește molia verzei la acest capitol. Din acest motiv, opțiunile chimice de combatere atât în Australia, dar și în alte țări unde acest dăunător produce pagube însemnate, sunt din ce în ce mai limitate.

Combaterea cu ajutorul dușmanilor naturali
Tocmai de aceea, cercetătorii australieni au încercat și o nouă abordare a problemei. S-au orientat spre combaterea biologică, pentru a reduce cantitatea de pesticide aplicată la culturile de rapiță. Principalul dușman natural al moliei verzei (Plutella xylostella) este o mică viespe, ce aparține speciei Diadegma semiclausum (Hymenoptera: Ichneumonidae). Aceasta parazitează larvele moliei verzei aflate în primele stadii de dezvoltare. În unele cazuri, gradul de parazitare este foarte mare, motiv pentru care acest dușman natural a fost folosit cu succes în programele de combatere biologică din Australia și din alte zone ale globului.
Dar în ultimul timp, nici combaterea biologică nu a mai avut succesul scontat. Motivul îl reprezintă vremea, care a luat-o razna peste tot în lume! Din cauza schimbărilor climatice, care pot duce la nesincronizarea evoluției paraziților cu insectele gazdă, motiv pentru care populația moliei verzei a crescut foarte mult în ultimii ani iar populația viespii parazitoide (Diadegma semiclausum) nu a putut să țină pasul.

Controlul lepidopterelor și schimbările climatice
S-a apelat și la modelarea matematică, pentru a estima evoluția populațiilor moliei verzei în viitor. Conform diferitelor scenarii privind schimbările climatice, s-a ajuns la concluzia, deloc îmbucurătoare, că populația dăunătorului ar putea crește în viitor (intervalul 2015-2070), în timp ce populația viespii parazitoide nu va avea o creștere la fel de mare. Prin urmare, molia verzei este o specie destul de greu de combătut.
Chiar dacă la noi în țară nu pune - deocamdată - așa mari probleme culturilor de rapiță, totuși nu trebuie să ne culcăm pe-o ureche. Avem foarte multe exemple de dăunători, considerați până acum de importanță secundară, care puneau probleme culturilor agricole sporadic, dar în ultimii ani populațiile lor au crescut foarte mult și au produs pagube importante de producție.
Combaterea chimică a lepidopterelor este destul de dificil de realizat. În primul rând, lepidopterele (fluturii), adulții, sunt foarte mobili. De asemenea, capacitatea lor de a se reproduce este foarte ridicată. E drept că lepidopterele au și mulți dușmani naturali (paraziți, prădători). Dar în agricultura modernă, intensivă, în unele țări avansate, chimizată excesiv, dușmanii naturali s-au cam împuținat. Tocmai de aceea, trebuie aplicate, toate măsurile de prevenire și combatere a acestor dăunători. În caz contrar, populația acestora se va mări în timp, iar consecințele le știm.
Ca o concluzie generală, pe viitor, vom avea probleme din ce în ce mai mari cu protecția culturilor de rapiță împotriva atacului larvelor diferitelor specii de lepidoptere, prin urmare trebuie aprofundate cercetările în acest domeniu.


CUM RECUNOAȘTEM ATACUL LARVELOR?
În primul stadiu de dezvoltare, larvele minează frunzele, hrănindu-se cu parenchimul lor (fac galerii). După aproximativ 2-3 zile de hrănire, larvele părăsesc galeriile făcute în frunze și migrează pe fața inferioară a acestora, unde rod epiderma inferioară și parenchimul, sub formă de ferestre (foto 4). Frunzele atacate pot deveni cenușii, simptomele putând fi recunoscute ușor, dar dacă s-a ajuns la acest stadiu, deja pagubele pot fi serioase. Anii cu ierni blânde și cu primăveri calde, cum a fost și 2016, pot favoriza apariția dăunătorului, în aceste condiții climatice populațiile putând crește.
Chiar dacă la noi în țară larvele moliei verzei nu sunt așa periculoase la rapiță, este bine de știut că în lume, insecta produce pagube foarte mari la această cultură.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 19 (180) din 1-15 noiembrie 2016

Vizualizat: 1736 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?