Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Mistreţii fac prăpăd în câmp. Când nu-i lege, e vai de agricultură!

Publicat: 26 iunie 2020 - 08:24
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În timp ce fermierii luptă cu morile de vânt ministeriale, mistreţii fac prăpăd în câmp. O cultură distrusă înseamnă pierderea unui venit de cel puţin 5000 de lei. 

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), din care fac parte APPR, LAPAR, PRO AGRO şi UNCSVR, a transmis, la mijlocul lunii trecute, Ministerului Mediului şi Ministerului Agriculturii, propuneri privind acordarea despăgubirilor pentru pagubele şi/sau daunele produse de speciile de faună de interes cinegetic. La începtulul lunii iunie, referatul AAC încă nu primise un răspuns…

mistreti impact_b

Două aberaţii legislative produc efecte în continuare

În acest an, seceta severă a determinat atacuri ale mistreţilor pe areale mai extinse faţă de alte dăţi. Deşi există lege nouă încă din luna ianuarie a.c., nici acum nu a apărut Hotărârea de Guvern privind modalitatea de acordare a despăgubirilor. Astfel, se va merge în continuare după legea veche, care prevede cel puţin două aspecte anormale:

  1. Fermierii trebuie să asigure paza, în condiţiile în care mistreţul nu poate fi alungat decât cu puşca. Or, agricultorii nu au dreptul să îl vâneze.
  2. Despăgubirile sunt foarte reduse, calculul făcându-se la valoarea investiţiilor realizate până în momentul atacului şi nu la valoarea din teren a producţiei de obţinut.

mistreti atac_b

Când se aşteaptă atacul fatal la porumb?

La culturile de primavară, în special la porumb, mistreţii produc pagube în două momente principale, respectiv după semănat şi atunci când porumbul este în lapte sau în perioada imediat următoare acestui stadiu de vegetaţie. În general, în anii secetoşi, pierderile sunt mai mari, deoarece mistreţii caută hrana în culturi.

”În anul de producţie 2020, peste 20% din pierderile posibile deja s-au produs, deoarece mistreţii au scos din pământ seminţele de porumb. Cel mai trist va fi prin iunie-iulie, atunci când mistreţii vor distruge porumbul ajuns în faza de lapte sau în faza imediat următoare. În această situaţie, cultura a înregistrat deja toate investiţiile tehnologice şi este doar o problemă de timp pentru a fi recoltată şi valorificată. Se pune problema care este dauna suferită de proprietarul culturii în aceste etape critice şi modul cum ar trebui să fie despăgubit de manieră echitabilă”, explica fermierul Tiberiu Stan, membru în Cosiliul Director APPR şi vicepreşedinte ACCPT Iaşi.

Despăgubiri în funcţie de momentul atacului şi de stadiul culturii

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) a prevăzut trei situaţii în funcţie de care să se acorde despăgubirile.

  1. Cultura compromisă complet se poate întoarce, dar dacă seminţele rămase în pământ nu sunt germinate, este imposibil a mai stabili densitatea corectă, producţia finală putând fi afectată chiar şi în caz de reînsămânţare. În situaţia reînsămânţării, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile cu semănatul şi valoarea producţiei pierdute (cu cel puţin două tone porumb).
  2. Dacă plantele sunt răsărite în momentul atacului, se controlează densitatea prin întoarcere, dar producţia va fi diminuată din cauza întârzierii culturii şi a apei pierdute prin lucrări repetate.
  3. În cazul în care cultura este afectată parţial în prima fază, fără a se mai întoarce începând cu luna iunie, paguba proprietarului de culturi ar trebui să fie raportată la cheltuielile pe tot lanţul de producţie (erbicidare ulterioară, recoltat, arendă şi profit scontat pentru că în fapt producţia finală este afectată, cu investiţii şi profit), indiferent de momentul producerii daunei.

În caz de daună parţială, nu poate fi oprit lanţul de cheltuieli, acesta putând fi doar mai mare (ex. pentru a distruge buruienile apărute în golurile rămase). În această situaţie, varianta de despăgubire echitabilă ar trebui să fie similară cu cea produsă în stadiile mai târzii.

2 VARIANTE DE DEPĂGUBIRE

Pentru a stabili valoarea echitabilă a despăgubirilor, AAC a sugerat două variante la alegerea proprietarului de culturi:
1. MADR va realiza o estimare la nivel judeţean şi naţional a producţiilor şi a preţurilor medii pe hectar la culturile afectate (estimate la 4000 -5000 lei) sau,

2. în caz de tehnologie intensivă, fermierul trebuie să prezinte din contabilitate media ultimilor 5 ani de venit la hectar la acea cultură.
”Ministerul Mediului a agreat cele mai multe dintre propunerile noastre şi le-a cuprins în proiect, rămânând doar ca şi MADR să participe operativ la finalizarea Hotărârii de punere în aplicare a legii. Dar, din partea MADR nu am avut reacţia aşteptată”, spune Tiberiu Stan.

Tiberiu Stan -dr- si Arnaud Perrein - stg_b

ORDINUL CARE BLOCHEAZĂ UCIDEREA MISTREŢILOR!

Legea pentru acordarea despăgubirilor e aprobată din ianuarie a.c., iar vânarea mistreţilor e permisă din 15 mai! În practică, nici legea nu se poate aplica şi nici vânătorii nu pot vâna. De incompetenţa şi delăsarea autorităţilor profită... mistreţii! Fermerii rămân cu pagubele! Iata ce spune ministrul Agriculturii, Adrian Oros, despre ordinul care blochează uciderea mistreţilor!

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi

Vizualizat: 1815 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?