Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Mihai Curcă, fermierul din Câmpia Bărăganului

Publicat: 04 ianuarie 2020 - 23:50
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În urmă cu vreo doi ani, l-am cunoscut pe Mihai Curcă la ferma lui de lângă oraşul Însurăţei, unde amenajase un lot demonstrativ de soia cu genetică Pioneer. Nu am avut atunci prea mult timp ca să purtăm o discuţie. Întâmplarea a făcut ca la sfârşitul acestei toamne să revin în exploataţia din Câmpia Bărăganului.

 

Inginerul Mihai Curcă are suficientă experienţă de viaţă. Lucrează în agricultură de când se ştie. De mic copil a fost obişnuit să muncească în gospodăria părinţilor săi din Tufeşti. A urmat liceul agricol din Brăila şi a fost repartizat la orezăriile IAS Stăncuţa. După opt ani s-a transferat la fostul IEELIF, la sectorul Irigaţii, în comuna Viziru. După ce a absolvit Facultatea de Agronomie, în anul 1983, a plecat în Insulă. „Timp de 22 de ani am lucrat în Insula Mare a Brăilei, la o fermă de lângă lacul Blasova. Eu am înfiinţat-o şi apoi i-am predat-o lui Culiţă Tărâţă. În 1999, am plecat din «ţara dintre ape» ca să pornesc o afacere pe cont propriu. Şi, iată, s-au împlinit două decenii de când am venit aici, pe Terasă, lângă Însurăţei”, îşi aminteşte fermierul.

Mihai CurcăClick pe poza pentru galerie!

Iarba era înaltă cât tractorul
Înainte vreme, aici era o fermă legumicolă de câmp. A cumpărat sediul, l-a demolat şi a început construcţia. A luat tabelele cu proprietarii de terenuri de la IAS şi a bătut ţara în lung şi-n lat să-i caute pentru a semna contractele de arendă cu ei. Erau vreo opt sute. La început avea un asociat, dar după primul an s-au despărţit. Au împărţit pământul fermei în două şi fiecare şi-a luat câte 400 ha. Într-un an şi jumătate, a ajuns să mărească suprafaţa arendată la o mie de hectare. Acum lucreează cu o sută de hectare mai mult.
Inginerul Mihai Curcă îşi aminteşte că în toamna anului 1999 se muncea tare greu terenul;
era iarba înaltă aproape cât tractorul U 650. Abia a reuşit să semene 300 ha cu grâu. A făcut ceva producţie atunci şi astfel a început să se dezvolte pas cu pas. Paşi mici şi siguri.

Porumbul i-a răsplătit munca cu 14 tone la hectar
„În vară am pus pe vreo 40 hectare porumb în cultura a doua. Am descoperit nişte hibrizi româneşti timpurii şi extratimpurii la Staţiunea Turda. Jumătate din porumb l-am făcut siloz pentru văcuţele mele, iar jumătate l-am lăsat în cultură. Deocamdată boabele au umiditatea 24%. Mai las cultura până spre finalul lunii noiembrie şi apoi voi recolta. Cred că fac peste 10 t/ha”, susţinea brăileanul la mijlocul lunii trecute.
În anul agricol precedent, Mihai Curcă a cultivat 200 ha cu grâu Glosa, de pe care a strâns o recoltă medie de 8.200 kg/ha. O parte din producţie (1200 de tone) este depozitată în magazie şi aşteaptă o conjunctură bună de preţ. Un client i-a oferit 77 de bani/kg. Nu s-a învoit să vândă. Pe la 80 de bani ar fi fost dispus să mişte grâul din depozit.
Din producţia porumb a comercializat ceva, însă i-au mai rămas pe stoc vreo 500 tone. Este curtat doar de clienţi care oferă un preţ mic.
„Dacă vă spun producţia obţinută la porumb, nu mă credeţi! 14 tone de boabe la hectar. Trei sferturi din suprafaţă am cultivat-o cu hibrizi Pioneer şi un sfert cu Olt. Am fost mulţumit de porumbul românesc, pentru că am produs peste 12 tone/ha. În primăvara 2020 împart suprafaţa în două. Las umiditatea la Olt cu 2 procente mai mult decât la ceilalţi hibrizi, întind boabele pe pista betonată şi în trei zile aştept să scadă umiditatea. Hibridul românesc e bun şi de siloz.
Am avut şi floare, dar puţină; aşa a venit rotaţia. De pe 110 ha am produs 4.100 kg/ha. Am cultivat şi rapiţă, şi soia, şi mazăre. Astă-vară am udat de am scos rapiţa din pământ. Prima mea grijă când am venit aici a fost să pun pază la cele două staţii de irigaţii. Acum asigură apa pentru 1.600 ha. La toate culturile am obţinut producţii bune”, precizează cultivatorul.

Dotări din profitul reinvestit
În fermă are unsprezece angajaţi, din care şase la zootehnie. Îşi plăteşte oamenii bine. Spre exemplu, pe timp de iarnă, mecanizatorii primesc lunar peste 2.000 lei net. Din martie şi până în decembrie salariul se măreşte şi până la 4.000 lei net. De aceea, oamenii nu fac treabă de mântuială.
„Am tot ce-mi trebuie pe partea de mecanizare. Nu am făcut proiecte; tot ce am realizat a fost din profitul reinvestit. Am o semănătoare Horsch - echipată cu fertilizatoare, discuri şi tăvălug - şi o alta Maschio Gaspardo, pentru culturile prăşitoare. De asemenea, mai dispun de trei combine: Claas şi Lexion. Caut să execut lucrări minime dintr-o singură trecere. Intru în câmp cu un combinator şi cu un utilaj pentru dezmiriştit - un plug cizel. Eu scarific şi semăn direct. Am patru tractoare româneşti, ţâu la ele ca la ochii din cap! Îşi fac treaba în zootehnie sau la transportul îngrăşămintelor în câmp. În fiecare an fertilizez circa o sută de hectare cu gunoi de grajd. Anual, în platformă am peste 4.000 tone de îngrăşământ organic. Aur, nu altceva!”, declară fermierul.
În zona în care lucrează inginerul Mihai Curcă pământul are două categorii de fertilitate: de luncă, vreo 400 ha, pe Valea Călmăţuiului, iar restul de până la 1.100 hectare e cernoziom. Fertilizarea terenurilor o face în urma cartării agrochimice. Nu exagerează cu substanţele chimice. Mai mult de 100 kg s.a./ha de fosfor sau de azot nu aplică.

Birocraţia a... răpus cooperativa agricolă
„Am încercat să fac o cooperativă, dar din cauza birocraţiei am renunţat. Acum ne-am adunat un grup de fermieri, care împreună deţinem vreo 15.000 de hectare. Am încheiat între noi protocoale de colaborare. Eu am cântar-basculă şi toţi cântăresc la mine. Vrem să adunăm o cantitate apreciabilă de produse agricole, pe care să o depozităm în fermă. Dispun de o capacitate de stocare de 7.000 de tone, iar de anul viitor voi mai construi încă două silozuri de câte 500 tone fiecare. Apoi vom chema achizitorii, îi punem la masă şi licităm preţul cel mai la convenabil pentru noi! La fel vom proceda şi cu inputurile pentru agricultură: seminţe, îngrăşăminte, pesticide şi motorină!”, precizează fermierul.
Mihai Curcă este mulţumit că are cine să-i urmeze în profesie. Cei doi copii ai săi, Alin şi Cătălin, sunt ingineri agronomi şi preiau din mers afacerea de familie.

Mihai Curcă_b
Mihai Curcă: „În agricultură, disciplina este esenţa succesului. De fapt, în orice domeniu, dacă eşti disciplinat cu tine, faci treabă bună”.

O FERMĂ DE VACI MECANIZATĂ
Mihai Curcă creşte şi două sute de vaci. A pornit cu câteva juninci daneze, luate de la fostul IAS. Apoi a cumpărat un grajd din fosta fermă zootehnică, pe care l-a modernizat. Acum producţia medie obţinută pe cap de animal este de 32 litri de lapte. Văcuţele îşi scot banii. „În momentul ăsta, vând laptele cu 1,7 lei litrul. Nu sunt mulţumit de preţ, dar nu am ce face! Ferma este mecanizată în proporţie de 80 la sută. Îngrijitorul trebuie să folosească numai... mătura! E dificil cu forţa de muncă. Despre livrarea producţiei, nu mai vorbesc”, spune fermierul.
A avut şi vreo 600 oi, dar s-a lecuit de oierit! „I le-am dat spre întreţinere unui cioban şi am ajuns să fiu slugă la el! Tractoarele mele cărau iarna non-stop baloţi de lucernă şi tot ce trebuia. Când venea vremea să iau brânza, se tot împuţina. Sau când mureau oi, numai dintr-ale mele se găseau!”, susţine Mihai Curcă.

 Foto-soia-CHENAR-2d119_b

CU SĂMÂNŢA DE SOIA PE STOC
Anul trecut, a cumpărat sămânţă de soia din categoria biologică bază de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Turda. A produs 110 tone de sămânţă. Când i-am vizitat ferma (la jumătatea lunii noiembrie), selecta producţia. Pe stoc erau circa 40 de tone, cu care ar putea înfiinţa câteva sute de hectare. Însă nu va cultiva mai mult de 150-200 ha. Pregătea sămânţa pentru comercializare. „La ora actuală, pe piaţă preţul nu este unul bun. Soia îşi scoate banii de la 1,4 lei/kg în sus, cum a fost cu trei-patru ani în urmă”, îmi explică.
Fermierul brăilean ştie să ţină cheltuielile în frâu. Are o socoteală simplă: înmulţeşte intrările tractorului în câmp cu 1.000 de lei. Cu cât sunt mai puţine, cu atât e mai bine.

Articol publicat în revista Ferma nr. 21/248 (ediţia 1-14 decembrie 2019)

 

Vizualizat: 1566 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!