Micii fermieri practică o agricultură artizanală

Click pe poza pentru galerie!

“În această structură organizatorică, noi încercăm să rezolvăm anumite probleme ridicate de membrii noștri în timpul unui sezon de producție agricolă. Apreciem că 2016 este un an capricios, într-adevăr, mult timp nu s-a putut lucra nici la noi. În județul Mureș, atunci când plouă se realizează cele mai bune producții”, ne-a declarat liderul producătorilor agricoli din Târgu Mureș. 

Grânarul județului

În județul Mureș, se găsesc în cultură aproape toate plantele agricole. În partea de nord a județului, zootehnia este mai bine reprezentată, aici aflându-se și suprafețele de pășunat, culturile furajere, deci și cele mai mari efective de animale. În vreme ce, sudul mureșean este considerat grânarul județului, în care porumbul, floarea-soarelui, cerealele păioase ocupă cea mai mare pondere.

“O altă zonă este cea a legumiculturii, aproape fiecare om are pe lângă casa lui suprafețe de la 0,1 ha până la cinci hectare. Se cultivă zarzavaturi, roșii, castraveți, ardei, rădăcinoase, numai că toate aceste specii ajung la maturitate cu întârziere, având în vedere că temperaturile sunt mai scăzute. Trebuie precizat că în județ se înregistrează o întârziere cu două săptămâni; primăvara începe ceva mai târziu, iar toamna se lasă mai devreme”, a susținut președintele Asociației Producătorilor Târgu Mureș.

Ca atare, și lucrările agricole specific sezonului sunt decalate față de alte județe ale țării, recoltarea orzului de toamnă debutând undeva spre sfârșitul lunii iunie iar intrarea combinelor în lanurile de porumb se face începând cu 20 septembrie.

Micii fermieri, baza agriculturii mureșene 

Ce probleme ridică agricultorii din Asociația Producătorilor Târgu Mureș? “În primul rând, toți reclamă întârzierea subvențiilor. De asemenea, cu suficientă întârziere s-a primit ajutorul pentru motorină. Acolo unde sunt suprafețe mai mari, și motorina este necesară în cantitate mare, oamenii noștri, din păcate, au întârziat cu executarea lucrărilor din lipsa banilor”, a precizat Otila Cioloș.

Potrivit acestuia, o altă problemă este că pe jumătate din suprafața agricolă a județului lucrează producători mici, la nivelul a cinci - zece hectare, cea mai mare exploatație agricolă din județ funcționând pe o mie de hectare. “În evidențele APIA, sunt înregistrați aproximativ 37 mii de fermieri, dar numai circa o mie lucrează suprafețe mai mari de o sută de hectare. Aproximativ 27 mii de producători agricoli au terenuri între 2,5 și maxim cinci hectare. Deci, sunt suprafețe mici, care nu se pot exploata destul de eficient din punct de vedere agricol”, a precizat liderul asociației. 

Tehnică de mecanizare învechită

De asemenea, așa cum susținea și interlocutorul meu, majoritatea fermierilor înscriși în cele 30 de cercuri agricole dețin mașini și utilaje agricole învechite, de vârstă mare, în general, aduse din Occident. Doar în ultimul timp, cam de aproape doi ani, mai tinerii cultivatori și cei care produc pe o suprafețe între 50 și 100 ha sau mai mari au început să achiziționeze tractoare și tehnică de mecanizare mai performantă. “Adevărul este că nu prea se înghesuie lumea la tractoare noi și la ajutoarele UE. S-a încetățenit ideea că este mai bine ca tinerii să lucreze în Occident un an-doi și cu banii adunați de acolo să vină acasă, și cu tractorul, sau să cumpere utilaje și mașini agricole. Și ar mai fi o specificitate, întrucât se lucrează suprafețe mici, nu se aplică tehnologii sau verigi tehnologice moderne, performante”, a constatat Otila Cioloș.

Cu toate acestea, fermierii din județul Mureș acordă o atenție sporită fertilizării culturilor, mai cu seamă că în zonă există și combinatul chimic Azomureș, astfel că păioasele, prășitoarele, oleaginoasele și celelalte culturi primesc doze de nutriție cuprinse între 150 și 350 kg s.a. la hectar. 

FERMIERI DE TOP

Și în județul Mureș sunt fermieri de elită care obțin an de an rezultate remarcabile în activitatea agricolă. Presa locală a scris despre agronomul Liviu Miclăuș, de la Societatea Agricolă „Spicul” din Sălcud, orașul Iernut, care a fost premiat de către premierul Năstase pentru producțiile deosebite realizate la cultura cerealelor păioase. În anii cu condiții normale, la “Spicul” recoltele au depășit 5,5 t/ha la grâu, 10,5 t/ha porumb boabe și 80.000-90. 000 kg/ha la sfecla de zahăr.

De asemenea, cu tehnica de mecanizare deținută, inginerul Dorel Istrate din comuna Șăulia a obținut anul trecut o medie de peste 6.300 kg/ha la grâu și la orz și producții de aproape 4 tone soia la hectar. 

Așa cum aprecia și liderul producătorilor agricoli din Târgu Mureș, Otila Cioloș, în județul transilvănean se practică cu precădere o agricultură artizanală, bazată pe micii fermieri, și nu una de tip industrial. 

Articol publicat in Revista Ferma nr. 12 (173 -  1-31 iulie 2016)