Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Maria Iacobuța - “Regina Soia” a cercetării moldave

Publicat: 05 noiembrie 2016 - 01:32
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Timp de 36 de ani, Maria Iacobuța a urcat toate treptele cercetării la Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” Bălți, chiar dacă titlul de doctor, profund meritat, s-a pierdut undeva pe drumul dintre Kraznodar și Chișinău din cauza schimbărilor de regim politic. 

Maria Iacobuța, supranumită și “Regina Soia”, are douăsprezece soiuri de soia omologate ca autor principal. Dintre acestea, soiul Aura este cel mai vândut în Moldova, dar și în alte foste republici sovietice. Când l-a botezat, s-a gândit la sora sa. De altfel, spunea cercetătorul moldav cu un anume regret în glas, „nu mă întrebați de familie, pentru că nicodată nu poți fi un cercetător bun și în același timp o soție și o mamă bună”...

Cumva, a refăcut Unirea prin denumirea soiurilor
Maria Iacobuța este bucovineancă prin naștere iar pe actele ei de identitate a scris întotdeauna “român”! Chiar dacă multă vreme nu a prea fost iubită de autoritățile moldovenești din această cauză.
S-a născut în localitatea Horbova din Ținutul Herței. Chiar și localitatea natală a inspirat-o la “botezul” unui soi de soia”- Horboveanca. Cât despre cel mai productiv dintre “prințișorii” reginei soia, soiul Indra, care are un potențial de 4,7 tone/ha la neirigat, nu mi-a dezvăluit secretul denumirii. Dar, la un moment dat, la câteva minute după ce am întrebat-o despre copiii și familie, mi-a șoptit practic că soiul Igorina poartă numele celor doi copii ai ei din lumea reală. Care nici nu au vrut să audă de agricultură sau de cercetare. Iar soiul Deia poartă inițialele părinților. D de la Dumitru, E de la Elena și IA de la Iacobuța. Iar faptul că multe din soiurile create au avut forma mamă din Basarabia și forma tată din linii românești (Moldovița a fost creat cu o linie de la Fundulea, iar Tomis cu o linie de la Turda), se poate spune că Maria Iacobuța a tot refăcut, prin soiurile de soia, unirea.

Un creier de cercetător nu îmbătrânește
„Regina Soia” a făcut facultatea la Tiraspol, apoi a predat timp de opt ani biologia în gimnaziu. Când a ajuns la Bălți, prin 1980, a știut din prima clipă că viitorul ei se va confunda cu acest loc. A muncit la propriu pe brânci ca să facă părinții viitoarelor soiuri să se “iubească”. E greu să vezi, când ții în mână o sămânță de soia, câtă migală necesită obținerea ei. Câte zile și nopți de bibilit florile, câte întrebări și câte și mai câte renunțări, dar și câtă iubire stau sub coaja acestei semințe. Si nu e poezie! Se vede asta în ochii creatorilor de soiuri. ~n tremurul vocilor lor atunci când vorbesc despre soiurile create. Iar ei sunt răsplătiți cu scoaterea la pensie forțată de un sistem care nu gândește că un creier de cercetător nu îmbătrânește. Doar pensionarea i-ar condamna cumva la alienare. Pentru că un creator de soiuri, hibrizi sau mai știu eu ce tehnologii agricole nu are viață personală. Viața lui e ceea ce face din postura de creator. Cercetătorii din agricultură sunt un fel de Dumnezei pentru Adamii și Evele lor. Iar Maria Iacobuță crede în Dumnezeu și se roagă să poată ține cât mai mult aproape de sufletul ei crearea de soiuri de soia.
Pe Maria Iacobuța am cunoscut-o când am vizitat platforma Donau Soja de la Bălți. E un om plin de viață când vorbește de soia. Efervescent, chiar. Cuvintele vin cu rapiditate și laolaltă cu un munte de emoții. Aproape că se sufocă cu propriile ei cuvinte care năvălesc spre slăvirea celor douăsprezece creații ale ei. Dar, dincolo de acest aspect feciorelnic al discursului, se zărește, impunătoare, personalitatea științifică care nu are nevoie decât de acceptarea noastră de a privi spre înălțimi cu un alt sentiment decât micimea noastră.

 


62 DE SOIURI PENTRU 80% DIN SUPRAFAȚA CU LEGUMINOASE
Laboratorul de ameliorare și tehnologii de cultivare a culturilor de leguminoase a fost fondat în anul 1944. ~n același an cu crearea institutului de la Bălți, prin decret al autorităților sovietice, dat chiar la 01.01.1944. De-a lungul acestor ani, au fost create și omologate 62 soiuri de culturi de leguminoase și furajere. ~ntre timp, cercetarea pentru crearea de plante furajere s-a sistat. Ceva mai mult de 80 la sută din suprafețele cultivate cu leguminoase în Republica Moldova folosesc genetica de la Institutul „Selecția” Bălți, ceea ce spune multe despre calitatea acesteia.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 19 (180) din 1-15 noiembrie 2016

Vizualizat: 910 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?