Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

MARIA CÎRJĂ: „Ca să reuşeşti să aduci valoare, îţi trebuie statornicie la locul de muncă”

Publicat: 19 martie 2013 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Pioneer Hi-Bred România şi-a consacrat poziţia de lider şi pe piaţa producătorilor de seminţe care desfăşoară activităţi în România

Click pe poza pentru galerie!

Maria Cîrjă, directorul de marketing al DuPont Pioneer în România, s-a alăturat echipei în 2007, iar provocarea pe care o are este menţinerea poziţiei de lider a companiei şi la o distanţă apreciabilă faţă de concurenţă.

 

Cum aţi descoperit pasiunea pentru agricultură?

Maria Cîrjă: M-am născut în comuna Mălini, în partea de nord-vest a judeţului Suceava, într-o zonă de munte şi aş fi putut să urmez mai degrabă silvicultura decât agricultura. Dar am început să îndrăgesc horticultura la Liceul Agroindustrial din Fălticeni. Urmând un liceu cu mare tradiţie în pomicultură, am ales facutatea în domeniul agricol. În momentul în care am fost admisă la Facultatea de Horticultură din Bucureşti, eram 11 candidaţi pe un loc.

Să devii inginer agronom era o miză mare. În 1993, când am absolvit Facultatea de Horticultură, interveniseră deja schimbările din 1989 şi absolvenţii nu mai primeau repartiţii. A trebuit să mă întorc acasă, sperând că îmi voi găsi un loc de muncă la Staţiunea de Pomicultură Fălticeni, dar şi acolo lucrurile se schimbaseră. Aşa încât primul meu an de muncă a fost în învăţământ. Când am revenit la Bucureşti să îmi ridic diploma de absolvire, după un an, m-am întâlnit cu un fost profesor care mi-a propus m-a îndemnat să lucrez în cercetare agricolă.

Am acceptat poziţia de cercetător la Institutul de Cercetări pentru Legumicultură şi Floricultură Vidra, unde am lucrat la laboratorul de protecţie a plantelor timp de doi ani şi jumătate. Desfăşurându-mi activitatea în domeniul protecţiei plantelor a fost uşor să mă îndrept către domeniul privat, mai exact în domeniul pesticidelor.

Începând cu ianuarie 1997 m-am angajat în cadrul companiei Makhteshim Agan ca director tehnic şi de înregistrări, unde am lucrat timp de zece ani. În 2007 am răspuns provocării de a schimba domeniul de activitate şi am acceptat poziţia de director de produs în cadrul celui mai mare producător de seminţe din lume - Pioneer Hi Bred International, unde îmi desfăşor activitatea deja de şase ani. Am început ca Product Manager, iar de anul trecut am obţinut poziţia de Marketing Manager pentru România şi Republica Moldova.

 

Cum aţi descrie parcursul profesional până în acest moment?

Cariera mea nu aş putea spune că este foarte vastă. Îmi place să aduc valoare locului în care lucrez şi acest lucru nu se poate face decât pe termen lung. Pot spune că am lăsat peste tot oameni cărora le-a părut rău că am plecat, dar în acelaşi timp s-au bucurat pentru mine. După zece ani de protecţia plantelor, am decis să răspund provocării şi am acceptat să lucrez cu veriga foarte importantă, şi anume sămânţa. Pot spune că am câştigat experienţă în tot ceea ce înseamnă verigile tehnologiei de cultură a plantelor.


Care au fost cele mai mari bucurii obţinute în activitatea profesională?

Bucurie mai mare decât să te recunoască oamenii în teritoriu ca pe un specialist bun şi să aibă încredere în sfaturile pe care i le dai, nu cred că este. În plus, îmi mai aduc aminte că am reuşit într-un an să promovez atât de bine un produs nou, încât am făcut vânzări neaşteptat de mari din primul an de lansare. Pe baza asta am câştigat şi încrederea colegilor mei de la vânzări şi, bineînţeles, a trebuit să muncesc mai mult după aceea.

 

Există şi regrete?

Nu cred că mă laud, dar întotdeauna când am început ceva, am dus la capăt. Şi nu m-am lăsat până când nu mi-a reuşit. Sunt o mulţime de exemple din perioada când am lucrat la înregistrarea produselor de protecţia plantelor. Nu regret că am petrecut foarte mult timp la birou sau pe teren. Singurul regret este că nu am făcut un copil mai devreme. Am tot amânat, dar la un moment dat am decis că e timpul. Este cea mai mare şi mai frumoasă realizare.


Deci, se poate îmbina foarte bine viaţa de familie cu cea profesională?

Da, numai că nu e uşor să găseşti un echilibru între copil, casă şi munca pe care o depui. Dar dacă ştii foarte bine să te organizezi, reuşeşti. Dar, de exemplu, dacă în timpul săpămânii petrec foarte puţin timp cu fetiţa mea, în weekend fac tot posibilul să fim două zile pline împreună. Şi, în acest fel, ne trece dorul acumulat în timpul săptămânii.

 

Care ar fi provocările meseriei pe care o aveţi?

Provocări există în fiecare sezon nou. Vin produse noi pe care trebuie să le faci repede cunoscute, trebuie să ajungi cu ele pe fiecare bucăţică de pământ din ţară. Lucrând la Pioneer, trebuie să recunosc că acest lucru nu este greu pentru că, fiind un brand atât de cunoscut şi atât de serios, munca noastră este uneori ajutată de istoricul companiei. Dacă nu am fi lider de piaţă - obiectiv dorit de toată lumea, aş spune că aceasta ar putea fi o provocare. Dar eu vreau să ne menţinem în top încă 20 de ani de acum încolo, să ies la pensie şi să nu ne ajungă nimeni din urmă.

 

Să înţeleg că vorbim de o carieră cel puţin la fel de lungă şi la Pioneer?

Nu poţi face performanţă cu gândul la plecare. Atât timp cât există provocare care mă determină să continui voi face totul pentru compania în care îmi desfăşor activitatea în ţară sau în afara ei.


Există la Pioneer un produs pe care îl consideraţi „de suflet”?

Aş putea să spun că 2007, an în care am început să lucrez la Pioneer, a fost primul în care s-a introdus rapiţa Pioneer în România. Trebuie să recunosc că am avut un cuvânt de spus în promovarea culturii, mai ales că noi am fost primii care am introdus hibrizi de rapiţă.

În România se cultivau soiuri. Dacă în 2007, 80 la sută din suprafaţă era cultivată cu soiuri şi 20 la sută cu hibrizi, acum este invers avem 15 la sută din suprafaţă cultivată cu soiuri şi 85 la sută cu hibrizi, ceea ce este o mare realizare. Iar Pioneer a avut în anii aceştia o contribuţie importantă, promovând şi lansând hibrizi de rapiţă.


Care ar fi obiectivele pe care Pioneer şi le-a asumat pe termen mediu şi lung în România?

Pe lângă o creştere a cotei de piaţă şi a vânzărilor în România, noi ne-am propus să creştem echipa, calitatea oamenilor care vor lucra în viitor pentru Pioneer. Deci se investeşte foarte mult în pregătirea echipei, pentru că altfel nu poţi să-ţi menţii poziţia de lider. Pioneer are în România staţiunea de cercetări de la Afumaţi, care pregăteşte şi lansează în fiecare an hibrizi noi de porumb cu rezistenţă la secetă.

Aceasta este tendinţa de bază pe care o are acum compania - dezvoltarea hibrizilor de porumb cu toleranţă la secetă, ca urmare a problemelor pe care le-am avut în ultimii ani. Iar la floarea soarelui dorim ca în următorii ani să vindem numai hibrizi cu tehnologie, hibrizi cu rezistenţă la erbicide.

 

Ce noutăţi aţi adus anul trecut?

Ca noutate, am introdus pentru rapiţă tehnologia Clearfield, rapiţa cu rezistenţă la Pulsar - primii hibrizi de la noi din ţară cu rezistenţă la erbicid. Împreună cu DuPont am lansat în 2006, pentru prima dată, tehnolologia ExpressSun (floarea soarelui cu rezistenţă la Express), iar din 2013 avem şi floarea soarelui Clearfield cu rezistenţă la Pulsar.

În felul acesta, fermierii pot alege sămânţa şi în funcţie de erbicidul pe care vor să-l utilizeze. Tot la floarea soarelui am adus în 2012 primii trei hibrizi homozigoţi, cei care rezistă 100 la sută la erbicidul Express. La porumb, anul trecut, am testat pentru prima dată hibrizii AQUAmax, noua gamă de hibrizi pe care i-am pus în vânzare din 2013. Este vorba de o grupă separată, cu hibrizi de diferite maturităţi, care au rezistenţă sporită la secetă.

 

Pentru 2013, ce noutăţi aţi pregătit în oferta de seminţe?

Anul trecut am testat hibrizii de porumb AQUAmax, iar anul acesta este primul în care vindem aceşti hibrizi. Din păcate, cantitatea de sămânţă nu este suficientă. Cererea de sămânţă cerificată este mult mai mare ca în 2012. Fermierii au început să vadă care este avantajul hibrizilor şi preferă inputuri de calitate, chiar pentru suprafeţe mici.

Cum vă spuneam, la floarea soarelui am introdus hibrizii cu tehnologia Clearfield, cu rezistenţă la erbicidul Pulsar. Fermierii trebuie să ştie că la noi găsesc hibrizi atât cu rezistenţă la Express, cât şi la Pulsar.

 

Cum vede specialistul Maria Cîrjă anul agricol 2012-2013 şi ce sfaturi puteţi da fermierilor?

Nimeni nu poate să facă previziuni din punct de vedere al condiţiilor climatice, acestea fiind factor determinant în agricultură. Dar semnele pe care ni le oferă acum luna februarie ne dau speranţe că o să avem un an agricol bun. Dacă ne referim la rapiţă, suprafeţele cultivate cred că vor fi şi recoltate. Pentru culturile de primăvară, aş recomanda ca fermierii să ceară informaţii despre hibrizii care se seamănă mai timpuriu şi să semene mai devreme cel puţin cu o săptămână, ca să folosească apa din sol. Acelaşi lucru îl recomand şi pentru floarea soarelui. Planta de cultură, dacă are un start bun, poate rezista mai bine la deficitul de apă care poate să apară în cursul vegetaţiei.

Vizualizat: 748 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?