Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Mai multă siguranţă în reuşita culturii de rapiţă

Publicat: 27 iunie 2019 - 15:13
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Perioada de vară-toamnă 2018 a fost neprielnică înfiinţării culturii de rapiţă de toamnă, motiv pentru care, circa 40 la sută din suprafaţa cultivată a fost întoarsă, iar cea rămasă în cultură are densitatea diminuată. Ne referim la perimetrele care nu sunt amenajate pentru irigat. Întrucât acest fenomen este tot mai frecvent pe teritoriul ţării noastre, este necesar să fie luate, din timp, măsuri speciale pentru însămânţarea rapiţei de toamnă, încă de la recoltarea plantelor premergătoare.

Imediat după recoltarea grâului (principala premergătoare pentru rapiţă), cu combinele moderne prevăzute cu tocător şi ventilator care împrăştie uniform tocătura pe suprafaţa recoltată, e recomandat să se intre imediat cu maşina de administrat îngrăşăminte, de dorit îngrăşăminte complexe, care au o mai mare mobilitate în sol.

Rapita_b

Intervenţii în funcţie de gradul de tasare a solului
a) În situaţia solurilor tasate, după combină, se intră imediat, cel mai târziu a doua zi, cu cizelul, care lucrează până la 20-25 cm adâncime. Se are în vedere că solurile, în mod normal, la peste 20 cm au un grad de porozitate şi permeabilitate naturală suficientă pentru infiltrarea apei, creşterea rădăcinilor şi activitatea microbiologică. Pe urmele lăsate de organele active ale cizelului pătrund şi o parte din îngrăşăminte şi din resturile vegetale tocate.
b) În cazul solurilor netasate, după fertilizare se intră imediat cu grapa cu discuri prevăzută în spate cu tăvălug Croskill sau Cambridge, care toacă miriştea şi celelalte resturi vegetale şi le amestecă cu stratul superficial al solului, formând un mulci care asigură acumularea şi conservarea apei în sol. Prezenţa tăvălugului realizează o bună nivelare şi aşezare a stratului de mulci. Aceeaşi grapă cu discuri intră imediat şi după cizel.

Stratul de mulci face minuni cu sporul de producţie
Prezenţa stratului de mulci împiedică eroziunea şi protejează solul de acţiunea mecanică a picăturilor de ploaie. Totodată, în acest strat din umiditatea existentă în sol, cea din resturile vegetale verzi, la care se adaugă roua internă, se realizează umiditatea necesară germinării seminţelor de buruieni şi de samulastră, care creează un covor verde cu rol în evitarea levigării nitraţilor, în îmbogăţirea solului în materie organică şi în reducerea gradului de îmburuienare. În lipsa samulastrei s-a înregistrat un spor de producţie de 10-15%. Resturile vegetale din stratul de mulci conţin 60% mono şi poliglucide, 10-30% lignină, 1-10% substanţe proteice şi 1-8% lipide, răşini. După ce au fost tocate de combină şi de grapa cu discuri, intră în acţiune microfauna din sol, care este socotită “utilaj” pentru mărunţirea resturilor vegetale, urmată de activitatea ciupercilor care acţionează în special asupra ligninei şi celulozei, prin aceasta asigurând front de lucru bacteriilor care finisează descompunerea materiei organice.
La stabilirea dozei de azot se va ţine seama de faptul că microorganismele preferă un raport C/N (carbon/azot) de 5, iar resturile vegetale de la cerealele păioase au raportul C/N mai mare de 20. În acest caz, microorganismele atacă humusul care are raportul C/N de 10-11, mai favorabil acestora, şi apare aşa-numita “foame de azot”. Pentru aceasta, la doza de azot se va adăuga o cantitate de 10-15 kg azot pentru fiecare tonă de substanţă uscată din resturile vegetale.

Rapiţa răsare, indiferent de vreme
Prin urmare, parcelele destinate culturii rapiţei de toamnă în perioada de vară au un strat de mulci la suprafaţa solului, o bună parte din masa vegetală este descompusă şi au un covor verde care creşte de la sfârşitul lunii iunie până la început de august (să nu formeze sămânţă).
Cu trei săptămâni înainte de semănat (început de august), se intră cu tocătoarea în covorul verde, din care rezultă un strat de material vegetal bogat în umiditate (80-90%) la suprafaţa solului. O parte din buruieni încep să regenereze şi cu două săptămâni înainte de semănat se aplică o erbicidare cu glifosat, care distruge toată vegetaţia, care se usucă şi formează la suprafaţa solului un strat de litieră (ca în pădure) cu avantajele ei.
În preajma semănatului, terenul destinat însămânţării rapiţei are umiditatea conservată în sol şi are stratul de litieră la suprafaţă. În astfel de condiţii, pentru a uşura lucrarea de semănat, ar fi de dorit să se dispună de semănători speciale de tip Focus sau Serto 12 SW, care sunt prevăzute cu brăzdare tip daltă care urmează după un cuţit care aplică îngrăşământul starter şi îndepărtează resturile vegetale din faţa brăzdarului. Sau cel puţin semănători cu brăzdare dublu-disc, care taie stratul de litieră şi plasează sămânţa în sol la 2 cm adâncime, pe un substrat aşezat, cu aport capilar al apei.
Dispunând de utilajele necesare şi aplicând o astfel de tehnologie de pregătire a terenului, considerăm că indiferent de evoluţia climatică a sezonului, vor fi asigurate condiţii mai bune pentru înfiinţarea culturii rapiţei de toamnă.

 

STRATUL DE MULCI - DEPOZITUL DE APĂ AL SOLULUI
Insistăm să se intre în câmp imediat după recoltarea cu combina, deoarece solul mai are ceva umiditate şi se lucrează mai uşor. Fiecare zi de întârziere duce la pierderea a 1-2 puncte procentuale din apa existentă în sol. Determinări efectuate după trecerea combinei au înregistrat 11,4% umiditate, iar după patru zile, 8,4%. Stratul de mulci format asigură acumularea fiecărei picături de apă din precipitaţii şi reduce de trei-patru ori pierderile prin evaporare. În timpul arşiţei, când în aer temperatura este peste 40oC, sub mulci, la 1-2 cm adâncime sunt 27oC, temperatură favorabilă activităţii microbiologice.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/237 (ediţia 1-14 iunie 2019)

Vizualizat: 165 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?