Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Mai facem tratamente la rapiţa răsărită tardiv?

Publicat: 19 noiembrie 2021 - 11:43
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Din cauza secetei de toamnă, în unele regiuni rapiţa a răsărit abia în octombrie. Fermierii în cauză se află în faţa unei decizii grele: să păstreze sau nu cultura, iar dacă o păstrează, să mai facă tratamente în noiembrie?

Seceta şi-a făcut din nou simţită prezenţa în sudul şi sud-estul ţării. În prima decadă a lunii octombrie, când am editat acest articol, în multe ferme din zonele menţionate rapiţa nu era răsărită, chiar dacă a fost semănată la început de septembrie. În vestul judeţului Călăraşi, după seceta din ultimele două luni de vară (când suma lunară a precipitaţiilor nu a depăşit 20-25 mm), a venit un septembrie şi mai secetos, în care nu s-au adunat nici măcar 5 mm precipitaţii (media multianuală pentru această lună fiind de 48 mm). Se spera ca plantele să răsară undeva pe la mijloc de octombrie.

 

Ce fac fermierii ale căror culturi au răsărit târziu!


Cei care consideră că merită să păstreze cultura, se întreabă dacă să facă tratamentele în vegetaţie cu un insecticid! Rapiţa este o cultură rentabilă, cu condiţia să treacă cu bine de iarnă. Are şanse o cultură răsărită la mijloc de octombrie să supravieţuiască în sezonul rece? Depinde de... noroc şi de... vreme. Sunt trei situaţii posibile:

1. Dacă este o toamnă caldă cu umiditate corespunzătoare şi o iarnă uşoară, fără geruri mari, atunci sunt şanse mari ca rapiţa să ajungă în primăvară. Acest lucru l-am constatat şi în anii trecuţi, în situaţia în care cultura a răsărit după 15 octombrie, ca urmare a secetei din septembrie. Dar nu în fiecare an se repetă acelaşi scenariu.

2. Dacă avem o toamnă secetoasă, atunci cultura va avea o răsărire neuniformă şi o dezvoltare lentă, prin urmare şansele ca plantele de rapiţă să treacă cu bine de iarnă sunt reduse.

3. În situaţia în care au venit ploi însemnate cantitativ iar rezerva de umiditate s-a mai refăcut, atunci sunt şanse ca rapiţa să aibă o răsărire uniformă.

 

Aici intervine altă întrebare...


Mai sunt active insectele dăunătoare la sfârşit de octombrie şi în luna noiembrie? Culturile răsărite tardiv pot să fie atacate? Şi dacă da, este necesar să se efectueze un tratament în vegetaţie, la depăşirea pragului economic de dăunare (PED), chiar dacă, să spunem, ne aflăm în prima jumătate a lunii noiembrie? Mai ales că preţul la toate inputuile a crescut foarte mult în ultmele luni.

rapita 01 CANVA_b 

 

Tratăm sau riscăm pierderea culturii?

 

Prin urmare, decizia de a face sau nu tratamente în luna noiembrie, dacă situaţia din teren o cere, este una dificilă. Pe de o parte, inputurile sunt din ce în ce mai scumpe, inclusiv insecticidele, pe de altă parte rapiţa rămâne o cultură profitabilă, dacă ajunge cu bine până la recoltare.

Nu există o soluţie universal valabilă, dar dacă cultura răsărită tardiv are şanse să treacă de iarnă (deşi nu avem de unde să ştim cum va fi sezonul rece), atunci este necesară protejarea ei de atacul tardiv al dăunătorilor, care se poate înregistra în luna noiembrie.

Dacă toamna va fi caldă în noiembrie iar prognozele meteo nu indică o răcire a vremii şi ne-am hotărât să păstrăm cultura răsărită tardiv, atunci va trebui să facem tot ce ţine de noi pentru a o ţine cât mai curată de insectele dăunătoare, dând altfel şansa plantelor să ajungă într-un stadiu corespunzător de dezvoltare, înainte de venirea iernii.

Iar dacă iarna vine mai târziu şi avem un decembrie mai cald, atunci cu atât mai mult este necesar să protejăm plantele în luna noiembrie. Să nu uităm însă că nici un an nu seamănă cu altul.

 

Citeşte AICI mai multe despre trei dăunători de toamnă târzie!

 

un articol de

EMIL GEORGESCU

INCDA Fundulea

Vizualizat: 1328 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Massey Ferguson a revoluționat productivitatea în ferma familiei Popa din Cerăt, jud. Dolj

Massey Ferguson a revoluționat productivitatea în ferma familiei Popa din Cerăt, jud. Dolj

Cum a fost trecerea de la U 650 la tractorul Massey Ferguson? „Ca de la Logan la Merţan. Cum să le compari? Cu U 650 lucrai 3 ha într-o zi şi consumai un rezervor de 90 litri. Făceam arătura roată în jurul parcelei şi ieşeau nişte şanţuri la mijloc. Cu tractorul Massey Ferguson şi cu plugul reversibil e altă viaţă. Calitatea lucrării, timpul de lucru, costurile cu combustibilul nu se compară” Mirela Popa, din Cerăt, judeţul Dolj.

Amazone Condor - semănat direct și fertilizare cu rată variabilă KRONE - expertul în furaje verzi! Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?