Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Luna lui Cireşar aduce PRIMII BANI în CULTURA MARE

Publicat: 19 iunie 2019 - 21:29
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Anul agricol 2018-2019 va rămâne pentru multă vreme în memoria agricultorilor, prin abaterile climatice mari faţă de mediile multianuale, atât în privinţa precipitaţiilor, cât şi a temperaturilor, survenite de-a lungul întregii perioade de vegetaţie. 

Soiurile de cereale de toamnă au dat un examen sever privind rezistenţa la factorii de stres, începând cu faza de încolţire-răsărit în condiţii de secetă şi până la alternanţele termice din luna martie, de la temperaturi negative, la temperaturi până aproape de 20oC, iar peste câteva zile din nou temperaturi scăzute sub 0 biologic. Revenirea secetei în aprilie şi excedentul de precipitaţii din mai au influenţat biologia plantelor. În prezent, se aşteaptă cu emoţie încheierea ciclului vegetal şi se întrevede o reducere a înălţimii cerealelor de toamnă cu 5-15 cm, un număr de fraţi fertili mai mic, în funcţie de numărul de spice la unitatea de suprafaţă, de numărul de boabe din spic şi de masa a o mie de boabe. Toate acestea, corelate cu investiţiile tehnologice făcute, vor defini cuantumul recoltei viitoare.
Să trecem în revistă problemele prioritare din această lună.

Recoltat rapita_b

Dificultăţi la recoltarea rapiţei pentru ulei
În acest an, cultura rapiţei pentru ulei a avut de suferit încă de la înfiinţare, din cauza secetei din toamnă care nu a permis o bună pregătire a terenului şi a întârziat semănatul. În aceste condiţii, în multe zone răsărirea plantelor s-a produs foarte târziu şi acestea au intrat în iarnă nepregătite, iar în alte zone doar răsărite. În aceste situaţii, culturile au fost compromise, astfel că suprafaţa rămasă în vegetaţie s-a diminuat. În fermele unde semănatul s-a efectuat devreme, după premergătoare timpurii, patul germinativ a fost pregătit mai bine, plantele au răsărit şi au reuşit să se înrădăcineze şi să-şi formeze o rozetă de frunze până la intrarea în iarnă. Aceste culturi au rămas în vegetaţie iar în prezent sunt în pragul maturităţii, promiţând obţinerea unor recolte motivate economic, deşi inferioare celor din anul anterior.
De remarcat că în culturile ieşite din iarnă cu densităţi mai mici, gradul de ramificare a plantelor este mai mare şi deci coacerea este neuniformă. Având în vedere dehiscenţa mare a silicvelor, pe fondul coacerii neuniforme, alegerea momentului de recoltare va fi mai dificilă. Combinele performante din dotarea fermelor şi suprafeţele mai reduse vor permite recoltarea în timp scurt, imediat ce umiditatea seminţelor scade sub 16%, iar pierderile la recoltare vor fi reduse.
După condiţionarea şi uscarea seminţelor până la umiditatea de 9-10%, recolta se va putea depozita până la livrare.

Secerişul cerealelor de toamnă ajunse la maturitate
Orzul trebuie recoltat imediat ce umiditatea boabelor a ajuns la 16-17%, orice întârziere soldându-se cu importante pierderi de recoltă prin scuturare, din cauza ruperii uşoare a spicelor. Talia mai redusă a plantelor va obliga la coborârea masei de tăiere, fapt posibil pe terenurile unde înainte de semănat în toamnă s-a realizat un pat germinativ nivelat. Umiditatea de păstrare a boabelor este de 13%, iar raportul boabe:paie este de circa 1:1,5.
Orzoaica destinată fabricării berii se recoltează la maturitatea deplină a boabelor, respectiv când umiditatea acestora s-a diminuat până la 14%. Această condiţie este obligatorie pentru a obţine un malţ de calitate, cu conţinut ridicat de extractive neazotate şi cu energie germinativă foarte ridicată. Combinele trebuie să fie bine reglate, în funcţie de particularităţile lanului, pentru a evita fisurarea sau spargerea boabelor.
Recoltarea secarei se face când umiditatea boabelor scade sub 15%. Devansarea recoltării determină deprecierea comercială a boabelor, deoarece în timpul uscării se produce zbârcirea tegumentului. La secară, fenomenul de încolţire a boabelor în spic nu se produce, deoarece repausul germinativ la această specie este mai lung decât la grâu. Recoltarea secarei este mai uşoară decât la celelalte cereale sub aspectul uniformităţii ajungerii la maturitate, deoarece la această specie înfrăţirea se produce numai în toamnă şi ca atare fraţii ajung la coacere odată cu spicul de pe tulpina principală. Raportul boabe:paie este de 1:3-3,5.
Recoltarea triticalelor debutează la începutul coacerii depline pentru a preveni pierderile prin încolţirea uşoară a boabelor în spic, caz frecvent când în perioada de coacere apar precipitaţii. Un alt fenomen nedorit care poate să apară la recoltare este fisurarea uşoară a boabelor, deci atenţie la reglarea aparatului de treier. Recoltarea trebuie încheiată până ce umiditatea seminţelor ajunge la 16%.

Recoltarea mazării pentru boabe
În zonele favorabile, mazărea se strânge din câmp în a doua jumătate a lunii iunie. În anii cu multe precipitaţii în faza de coacere, recoltarea poate să întârzie până în prima decadă a lunii iulie.
La soiurile de tip afila - la maturitate plantele rămân erecte - recoltarea se face în condiţii bune cu combinele direct din lan. La celelalte soiuri, plantele se culcă sub greutatea păstăilor, îngreunând recoltarea, fiind necesară recoltarea în două faze. O altă dificultate întâmpinată la recoltarea mazării o reprezintă coacerea treptată a păstăilor, de la bază spre vârful plantei. Momentul cel mai potrivit pentru recoltare este când majoritatea plantelor s-au îngălbenit, 2/3 păstăi sunt galbene şi boabele s-au întărit.
Din producţia totală de biomasă epigee a plantei, boabele reprezintă 35-50%. După recoltare seminţele se usucă până la umiditatea de 14%, se curăţă de impurităţi şi se tratează cu substanţe specifice contra gărgăriţei, respectând toate normele de protecţia muncii.

Lucrări de îngrijire la culturile semănate în primăvară
Combaterea buruienilor din culturile de prăşitoare. În condiţiile climatice specifice din această primăvară, cu temperaturi mai scăzute şi ploi excedentare în unele zone în luna mai, creşterea buruienilor a fost favorizată iar ritmul de creştere al plantelor cultivate a încetinit. Erbicidarea trebuie să se facă în funcţie de speciile de buruieni din culturi, cu erbicide specifice, respectându-se dozele recomandate. În parcelele cu terenuri tasate, efectuarea unei praşile mecanice este motivată. Controlul fitosanitar al culturilor trebuie făcut cu aternţie şi la intervale mai scurte, deoarece multe culturi atinse de grindină prezintă leziuni, care sunt porţi de intrare pentru agenţii patogeni.


ŞTIAŢI CĂ...
... endocrinologul Hans Selye (1975), citat de M. Berca (2011), a împărţit stresul în două categorii majore, şi anume:
- Eustres, definit ca stres pozitiv sau uneori ca stres creator, preluat din medicină şi în lumea plantelor, care până la un anumit nivel este considerat şi stres de performanţă. Exemplu: stresul de apă - toamna la cereale - le obligă să-şi dezvolte un sistem radicular profund, în căutarea apei şi în acest fel vor rezista mai bine distresului cauzat de seceta din vară.
- În cazul distresului, cauzat de exemplu de un tratament cu un erbicid cu acţiune totală, în scurtă vreme buruienile dispar, dar poate dispărea şi planta cultivată.
În cazul unor stresuri cauzate de boli, faza de reparare apare numai după tratamente curative. Recuperarea însă nu mai poate fi completă, iar efectul stresului este preluat prin scăderea producţiei şi a calităţii.
În concluzie, rezultă că în anumite condiţii, un eustres se poate transforma în distres, însă este puţin probabil ca un distres să poată evolua spre un eustres.


ÎNFIINŢAREA CULTURILOR SUCCESIVE
Culturile succesive reprezintă o posibilitate ca de pe aceeaşi suprafaţă să se obţină venituri importante, în condiţiile unor investiţii tehnologice acceptate economic.
Porumbul pentru boabe este o specie răspândită în ţara noastră în cultura a doua, care în condiţiile pedoclimatice din Câmpia Română, sudul Moldovei, parţial în Dobrogea şi în vestul ţării, semănat la începutul acestei luni, poate ajunge la maturitate până în toamnă şi să dea producţii importante de boabe.
Pentru semănat se vor alege doar hibrizii timpurii. Ideal, dacă terenul permite, este ca semănatul să se facă direct în miriştea cerealelor. În prezent, sunt numeroase ferme care dispun de maşini speciale, ce realizează printr-o singură trecere pregătirea patului germinativ, fertilizarea şi semănatul. Astfel, se asigură o productivitate ridicată a muncii, se reduce de două-trei ori consumul de carburanţi şi de emisii de gaze în atmosferă, se îmbunătăţeşte activitatea biologică a solului şi contribuie la refacerea structurii solului.
Pe terenurile mai tasate se va proceda la pregătirea patului germinativ fără întoarcerea brazdei. Fertilizarea se face numai cu îngrăşăminte cu azot, în doză de 80-100 kg/ha s.a. Densitatea la recoltare, dorită la hibrizii timpurii, cu talie mai mică, este de 65-70 mii plante/ha. În condiţii de irigare, până în toamnă se pot obţine recolte foarte bune, respectând numărul de udări şi normele de udare. Rezultate bune în anii favorabili se obţin şi pe solurile cu aport freatic.
Fasolea şi soia sunt două leguminoase foarte importante, care reuşesc în cultură irigată, în zona de sud a ţării. Tehnologia de cultivare este asemănătoare cu semănatul în ogor propriu, cu condiţia folosirii unor soiuri timpurii.
Meiul pentru boabe poate fi semănat în cultură succesivă în zonele de câmpie până la 15 iulie, iar în zonele colinare, până la început de iulie. Tehnologie de cultivare este cea obişnuită.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/237 (ediţia 1-14 iunie 2019)

Vizualizat: 290 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?