Lucerna: momentul optim de recoltare

Click pe poza pentru galerie!

Când recoltăm lucerna?

În practica agricolă, relaţia cantitate - calitate în producerea de furaje este mai puţin luată în considerare. Aşa se ajunge, de cele mai multe ori, la nerespectarea momentului optim de recoltare a culturilor furajere, cu consecinţele negative binecunoscute.

Din analiza unor rezultate de sinteză prezentate în tabelul 2, în alegerea momentului optim de cosire a lucernei se va ţine seama de următoarele aspecte:

• concomitent cu înaintarea în vegetaţie a plantelor scade proporţia de frunze/plantă, de la 65-70% în faza de creştere vegetativă - începutul butonizării, la 30-40% la înflorirea deplină - apariţia primelor păstăi;

• producţia totală de masă verde creşte până la sfârşitul butonizării - începutul înfloririi plantelor, după care se realizează o scădere proporţională până la formarea păstăilor (de la 45 t/ha la faza de început a butonizării, până la 4-7 t/ha la sfârşitul butonizării şi 35 t/ha la apariţia primelor păstăi);

• conţinutul şi cantitatea de PB creşte până în faza de început al butonizării plantelor, după care se realizează o scădere puternică, pe măsura înaintării în vegetaţie, respectiv o scădere cu peste 50% în faza de apariţie a primelor păstăi.


Momentul optim

Din punct de vedere al alegerii stadiului fenologic de recoltare a lucernei, rezultă că intervalul dintre începutul şi sfârşitul butonizării plantelor (care se realizează pe o perioadă de timp de 6-10 zile) reprezintă momentul optim de cosire al plantelor de lucernă. La acest stadiu se obţine producţia maximă de masă verde şi cantitatea cea mai mare de PB.

În zonele cu perioada de vegetaţie mai mare de 150 zile într-un an, numărul de recolte (cosiri) şi stabilirea duratei de refacere a plantelor după cosire constituie elemente de tehnologie importante pentru producţia şi calitatea furajului de lucernă. Astfel, din datele prezentate în tabelul 3 rezultă că dacă o cultură de lucernă se recoltează de 3 ori pe an, cu un interval de 50 zile între cosiri, se obţine producţia cea mai mare de masă verde (52 t/ha), dar cu o scădere puternică a calităţii (conţinutul de PB de numai 15,2%, cantitatea de PB de 1,58 t/ha, iar coeficientul de digestibilitate de numai 55%).

În varianta în care se realizează 3-4 cosiri/an cu un interval de 30-40 zile între cosiri, deşi se înregistrează o scădere cu 10-20% a producţiei de masă verde, creşte însă calitatea furajului (conţinutul de PB între 18 şi 22%, cantitatea de PB între 1,61 şi 1,73 t/ha, iar digestibilitatea furajului între 62 şi 65%).

Managementul optim de recoltare al lucernei care asigură producţii ridicate şi un nivel superior de calitate, se obţine în condiţiile în care se realizează 3-4 recolte (cosiri) într-un an, la intervale de 30-40 zile între cosiri, iar cosirea se efectuează în intervalul dintre începutul şi sfârşitul butonizării plantelor.


LUCERNA EXCELEAZĂ LA CONŢINUTUL DE PROTEINĂ BRUTĂ

Dacă se exprimă producţia de biomasă în cantitatea de proteină brută obţinută la unitatea de suprafaţă (la hectar), lucerna nu poate fi întrecută de nici o altă cultură, mai ales în condiţiile agroecologice specifice ţării noastre. În acest sens, datele prezentate în tabelul 1 demonstrează că la o producţie medie anuală de 45 t/ha masă verde, lucerna realizează o cantitate de 1980 kg/ha PB, cu un conţinut mediu de PB de 22%.

Din acest punct de vedere, lucerna realizează o cantitate de proteină brută (PB) mai mare cu 50% faţă de o cultură de soia (950 kg/ha PB) şi cu 60% faţă de porumbul boabe (800 kg/ha PB).

În cursul unui an de zile, din primăvară până toamna, o producţie de 45 t/ha masă verde de lucernă asigură furajarea optimă pentru un număr de 4 vaci de lapte pe o perioadă de 170 zile, în condiţiile în care cantitatea zilnică de masă verde consumată de animale asigură o cantitate de 300 g calciu, 40 g fosfor şi peste 1500 g provitamina A.

TABELUL 1
RANDAMENTUL ÎN PROTEINĂ AL LUCERNEI
(rezultate estimative)

Click pe poza pentru galerie!

1 kg SU lucernă (cca 5 kg masă verde) a 23 g Ca, 3 g fosfor, 125 g provitamina A


TABELUL 2
INFLUENŢA STADIULUI FENOLOGIC DE RECOLTARE A LUCERNEI ASUPRA PRODUCŢIEI ŞI CALITĂŢII FURAJULUI
(rezultate estimative)

Click pe poza pentru galerie!


TABELUL 3
EFECTUL FRECVENŢEI COSIRILOR ASUPRA PRODUCŢIEI ŞI CALITĂŢII FURAJULUI
(rezultate estimative)

Click pe poza pentru galerie!