Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Lucerna: momentul optim de recoltare

Publicat: 09 iunie 2009 - 20:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten
Lucerna a fost şi rămâne cea mai eficientă plantă furajeră pentru hrana animalelor, atât pentru producţia realizată, dar mai ales pentru calitatea furajului.

Elemente tehnologice

Realizarea parametrilor de calitate la lucernă este condiţionată de tehnologia de recoltare, respectiv de stabilirea următoarelor elemente tehnologice:

•    alegerea stadiului fenologic optim de cosire a plantelor;

•    stabilirea intervalului dintre cosiri sau a numărului de recolte (de cosiri) într-un an.

Click pe poza pentru galerie!

Când recoltăm lucerna?

În practica agricolă, relaţia cantitate - calitate în producerea de furaje este mai puţin luată în considerare. Aşa se ajunge, de cele mai multe ori, la nerespectarea momentului optim de recoltare a culturilor furajere, cu consecinţele negative binecunoscute.

Din analiza unor rezultate de sinteză prezentate în tabelul 2, în alegerea momentului optim de cosire a lucernei se va ţine seama de următoarele aspecte:

• concomitent cu înaintarea în vegetaţie a plantelor scade proporţia de frunze/plantă, de la 65-70% în faza de creştere vegetativă - începutul butonizării, la 30-40% la înflorirea deplină - apariţia primelor păstăi;

• producţia totală de masă verde creşte până la sfârşitul butonizării - începutul înfloririi plantelor, după care se realizează o scădere proporţională până la formarea păstăilor (de la 45 t/ha la faza de început a butonizării, până la 4-7 t/ha la sfârşitul butonizării şi 35 t/ha la apariţia primelor păstăi);

• conţinutul şi cantitatea de PB creşte până în faza de început al butonizării plantelor, după care se realizează o scădere puternică, pe măsura înaintării în vegetaţie, respectiv o scădere cu peste 50% în faza de apariţie a primelor păstăi.


Momentul optim

Din punct de vedere al alegerii stadiului fenologic de recoltare a lucernei, rezultă că intervalul dintre începutul şi sfârşitul butonizării plantelor (care se realizează pe o perioadă de timp de 6-10 zile) reprezintă momentul optim de cosire al plantelor de lucernă. La acest stadiu se obţine producţia maximă de masă verde şi cantitatea cea mai mare de PB.

În zonele cu perioada de vegetaţie mai mare de 150 zile într-un an, numărul de recolte (cosiri) şi stabilirea duratei de refacere a plantelor după cosire constituie elemente de tehnologie importante pentru producţia şi calitatea furajului de lucernă. Astfel, din datele prezentate în tabelul 3 rezultă că dacă o cultură de lucernă se recoltează de 3 ori pe an, cu un interval de 50 zile între cosiri, se obţine producţia cea mai mare de masă verde (52 t/ha), dar cu o scădere puternică a calităţii (conţinutul de PB de numai 15,2%, cantitatea de PB de 1,58 t/ha, iar coeficientul de digestibilitate de numai 55%).

În varianta în care se realizează 3-4 cosiri/an cu un interval de 30-40 zile între cosiri, deşi se înregistrează o scădere cu 10-20% a producţiei de masă verde, creşte însă calitatea furajului (conţinutul de PB între 18 şi 22%, cantitatea de PB între 1,61 şi 1,73 t/ha, iar digestibilitatea furajului între 62 şi 65%).

Managementul optim de recoltare al lucernei care asigură producţii ridicate şi un nivel superior de calitate, se obţine în condiţiile în care se realizează 3-4 recolte (cosiri) într-un an, la intervale de 30-40 zile între cosiri, iar cosirea se efectuează în intervalul dintre începutul şi sfârşitul butonizării plantelor.


LUCERNA EXCELEAZĂ LA CONŢINUTUL DE PROTEINĂ BRUTĂ

Dacă se exprimă producţia de biomasă în cantitatea de proteină brută obţinută la unitatea de suprafaţă (la hectar), lucerna nu poate fi întrecută de nici o altă cultură, mai ales în condiţiile agroecologice specifice ţării noastre. În acest sens, datele prezentate în tabelul 1 demonstrează că la o producţie medie anuală de 45 t/ha masă verde, lucerna realizează o cantitate de 1980 kg/ha PB, cu un conţinut mediu de PB de 22%.

Din acest punct de vedere, lucerna realizează o cantitate de proteină brută (PB) mai mare cu 50% faţă de o cultură de soia (950 kg/ha PB) şi cu 60% faţă de porumbul boabe (800 kg/ha PB).

În cursul unui an de zile, din primăvară până toamna, o producţie de 45 t/ha masă verde de lucernă asigură furajarea optimă pentru un număr de 4 vaci de lapte pe o perioadă de 170 zile, în condiţiile în care cantitatea zilnică de masă verde consumată de animale asigură o cantitate de 300 g calciu, 40 g fosfor şi peste 1500 g provitamina A.

TABELUL 1
RANDAMENTUL ÎN PROTEINĂ AL LUCERNEI
(rezultate estimative)

Tabel 1 lucernaClick pe poza pentru galerie!

1 kg SU lucernă (cca 5 kg masă verde) a 23 g Ca, 3 g fosfor, 125 g provitamina A


TABELUL 2
INFLUENŢA STADIULUI FENOLOGIC DE RECOLTARE A LUCERNEI ASUPRA PRODUCŢIEI ŞI CALITĂŢII FURAJULUI
(rezultate estimative)

Tabel 2 lucernaClick pe poza pentru galerie!


TABELUL 3
EFECTUL FRECVENŢEI COSIRILOR ASUPRA PRODUCŢIEI ŞI CALITĂŢII FURAJULUI
(rezultate estimative)

Tabel 3 lucernaClick pe poza pentru galerie!

Vizualizat: 11213 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?