Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Leguminoasele în asolament

Publicat: 07 aprilie 2017 - 12:38
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Plantele leguminoase, atât de impotante în hrana oamenilor şi în furajarea animalelor, îndeplinesc un rol bine determinat şi la îmbunătăţirea însuşirilor solului, în creşterea fertilităţii terenurilor agricole. 

Avem în vedere leguminoasele anuale (mazăre, fasole, soia, năut, linte, lupin ş.a.), care ocupă câte o solă în cadrul asolamentului, asemănător acelorlalte culturi, dar şi leguminoasele perene (lucerna şi trifoiul), care ocupă aşa-numita "solă săritoare".
Leguminoasele perene pot fi cultivate în amestec cu graminee perene. Experienţe de lungă durată au demonstrat că în lipsa leguminoaselor din asolament, recoltele sunt limitate, chiar dacă se aplică cele mai bune tehnologii de cultură.

Trifoi alb
Rolul deosebit al plantelor leguminoase constă în aceea că ele trăiesc în simbioză cu bacteriile fixatoare de azot din genul Rhizobium, care au capacitatea de a folosi azotul din aerul atmosferic (78%), pe care îl transformă în azot amoniacal (NH4). Dintr-o moleculă de azot gazos (inert), sub acţiunea enzimei nitrogenaza, în nodozităţile formate pe rădăcinile plantelor leguminoase se sintetizează două molecule de amoniac (NH3). În continuare, o altă enzimă - glutamin-sintetaza, uneşte amoniacul cu acidul glutaminic, ce provine din fotosinteză, dând naştere aminoacidului glutamic. Acesta are rol de rezervor de grupări amino (NH2) din care se sintetizează diferite substanţe azotate în corpul plantelor. Simzbioza constă în aceea că plantele furnizează bacteriior glucidele, iar bacteriile oferă plantelor substanţele azotate de care au nevoie.

Economie de îngrăşământ, sol curat şi bine structurat
Azotul lăsat în sol cu resturile vegetale, după leguminoasele anuale, reprezintă 50-150 kg/ha, iar după leguminoasele perene, 200-300 kg/ha. În acest fel, plantele leguminoase folosite ca premergătoare, numite culturi amelioratoare, pot economisi peste 60 kg/ha din necesarul de îngrăşăminte chimice azotate. Azotul organic lăsat de plantele leguminoase se mineralizează treptat şi furnizează hrană pentru culturile postmergătoare pe toată durata perioadei de vegetaţie. Aşa se explică de ce din îngrăşămintele chimice cu azot plantele transformă în masă vegetală circa 50%, pe când azotul rămas după culturile leguminoase se foloseşte în totalitate, evitând şi poluarea apelor freatice.
Vrejii de plante leguminoase sunt bogaţi în proteină (8-15%), depăşindu-l de trei-cinci ori pe cel al paielor de cereale.
Toate resturile vegetale rămase în sol (1500-2000 kg/ha după mazăre, peste 10.000 kg/ha după o lucernieră de trei ani), prin descompunere, furnizează elementele nutritive pentru plante, dar formează şi humusul atât de important în creşterea fertilităţii şi în refacerea structurii solului.
Sistemul radicular pivotant al plantelor leguminoase este viguros şi pătrunde adânc în sol, iar după descompunerea acestor rădăcini rămân în sol canalicule care favorizează o mai bună infiltrare şi acumulare a apei în sol. Totodată, prin aceste canalicule pătrund rădăcinile plantelor postmergătoare, asigurând valorificarea unui volum mai mare de sol şi rezistând mai bine la secetă. Rădăcinile leguminoaselor au capacitatea de a folosi fosforul din combinaţiile mai greu solubile şi de a-l aduce la suprafaţă la dispoziţia plantelor postmergătoare. De asemenea, aduc calciu din adâncime, element foarte important pentru formarea agregatelor structurale stabile ale solului.

 

STRUCTURI DE CULTURI PENTRU SPORURI DE RECOLTĂ DE 50%
Dacă se doreşte un asolament echilibrat, judicios întocmit, el trebuie să conţină 5-10% plante leguminoase anuale şi 10-15% leguminoase şi graminee perene. Cu privire la structura culturilor într-un asolament de câmp, ASAS face următoarea recomandare: 21,4% grâu şi secară, 6,4% orz şi orzoaică, 30% porumb, 8,6% floarea-soarelui, 6,4% soia - mazăre, 2,1% sfeclă de zahăr, 2,7% cartof şi 16% plante furajere.
Astfel, sporurile de producţie după culturile leguminoase depăşesc 43-50% şi recolta are un conţinut mai ridicat în proteină.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 6 (189) din 1-15 aprilie 2017

Vizualizat: 803 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?