Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Legumicultorii dau zor cu strânsul recoltelor

Publicat: 18 decembrie 2019 - 09:18
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La sfârşitul lunii octombrie, în fostele ferme ale IPILF Tecuci - una dintre cele mai reprezentative unităţi de producere şi industrializare a legumelor şi fructelor de pe vremea comuniştilor, care avea atunci aproape 3.500 ha - legumicultorii dădeau zor la recoltatul mecanizat al tomatelor de câmp pentru procesare.

Echipele de muncitori lucrau dis-de-dimineaţă, sortând şi pregătind marfa pentru a fi încărcată şi transportată spre beneficiarii contractuali. “Am cultivat o suprafaţă de 23 de hectare cu tomate, producţia fiind contractată cu fabricile din Tecuci, Piteşti şi Piatra Neamţ. Avem combina noastră de recoltat cu care realizăm circa un hectar şi jumătate la zi, însemnând o producţie de circa 35 de tone la hectar. Este un an bunicel din punct de vedere al producţiilor, cu o vară secetoasă care ne-a obligat să cheltuim destul de mult cu irigarea culturilor”, ne-a declarat fermierul Mircea Corban.
Legumicultorul a dezvoltat o afacere de familie în care sunt angrenaţi şi băiatul şi soţia sa.
În total lucrează circa 90 de hectare, cultivate cu peste 20 de hectare de mazăre, 25 de fasole, 20 de varză, 23 de tomate şi câteva hectare cu ardei iuţi.

Centrala de cocsClick pe poza pentru galerie!

Aceleaşi preţuri de 12 ani
Mircea Corban este nemulţumit de nivelul scăzut al preţurilor. “Sunt aceleaşi ca şi acum 10-12 ani, în timp ce costurile de producţie cresc de la an la an. Roşia o dăm spre industrializare cu 45 de bani kilogramul, iar dacă ne rămân 10 bănuţi e mare lucru! Am avut şi mazăre de câmp pentru conserve, pe care am livrat-o procesatorilor cu 90 de bani/kg. Preţul este mic, dar nu avem ce face”, s-a declarat neputincios fermierul tecucean.
Legumicultorul consideră că “este un an cu producţie medie” care trebuie să fie grabnic adunată de pe câmp. “Acum recoltăm varza, pentru că vin solicitări din partea clienţilor noştri. Avem de lucru până la venirea îngheţului. Muncim după cum ne lasă vremea; începem activitatea dimineaţa la ora 5 şi ajungem acasă după orele 22”, a susţinut producătorul tecucean.
În ferma lui nu cultivă legume în spaţii închise; la solar produce doar răsadurile, peste două milioane de fire pe sezon.

Producţie bună de ardei gras
Când am ajuns în ferma lui Costache Radu din Matca, legumicultorul era plecat cu marfa la piaţă. Recoltase o tonă şi jumătate de ardei gras, cât au fost comenzile. “Adunăm legume în fiecare zi, dar numai în funcţie de cât putem să vindem! Avem 4.000 mp de solar cultivaţi cu ardei gras; primul cules l-am avut undeva la 20 aprilie. Avem de lucru până când cade bruma groasă de toamnă târzie. Producţia-i bună, însă preţul a fost ceva mai micuţ anul acesta, comparativ cu precedentul. La început a fost destul de bine, ardeiul gras a pornit cu 12 lei kilogramul şi acum a ajuns la 1,3 -1,4 lei/kg. În perioada iulie - jumătatea lunii august, preţul a scăzut drastic. Acum ne aşteptăm o săltare a cererii”, a susţinut producătorul de legume.

Lot demonstrativ cu 24 hibrizi de tomate
Costache Radu are în câmp ardei capia. Recoltează, cu o echipă formată din zece oameni, numai pe baza comenzilor. La începtul lunii septembrie, ferma lui a găzduit un eveniment organizat de compania Holland Farming. Cultivase într-un lot demonstrativ 24 de hibrizi de tomate. Cel mai productiv s-a dovedit a fi Alamina RZ F1, o tomată timpurie, cu creştere nedeterminată, recomandată pentru a fi cultivată în câmp sau în solar. Fructele sunt uniforme, au formă rotundă, culoare roşu-închis strălucitor şi gustul deosebit de plăcut. De asemenea, hibridul este tolerant la atacurile agenţilor patogeni şi prezintă rezistenţă foarte bună la păstrare şi transport. “Chiar dacă dă o producţie mai micuţă, hibridul se păstrează mai mult timp şi în condiţii excelente, ceea ce compensează preţul! Roşia nu crapă, e rezistentă şi o pot ţine pe plantă până îmi convine preţul de pe piaţă! Anul viitor voi extinde hibridul Alamina în cultură”, a precizat Costache Radu.
Fermierul nu mai vrea să mărească suprafaţa din câmp pentru că nu are cu cine lucra. Ne spune că are chef de muncă, dar nu are cu cine face treabă! Asta este marea problemă în România - lipsa forţei de muncă!
Costache Radu cultivă de şapte ani soiul de fasole Auria de Bacău, cultură care îi oferă satisfacţia şi motivaţia muncii. Iese printre primii cu ea pe piaţă şi primeşte un preţ premium! De departe este cea mai rentabilă cultură pe care o are.

Modernizarea solariilor cu centrale pe cocs
Legumicultorul Costache Radu s-a înscris în Programul Tomata pentru al doilea ciclu de producţie. El vrea să-l finalizeze până la 20 noiembrie. Producţia o va comercializa în piaţa din Matca. În solar cultivă ardei gras, castraveţi şi tomate. Are un portofoliu de clienţi fideli pe care îi onorează cu marfă bună şi proaspătă.
De anul trecut, Costache Radu a început să schimbe sistemul de încălzire în spaţiile de producţie. Acum se pregăteşte să monteze cea de-a doua centrală termică ce funcţionează pe bază de cocs, pe care o va instala în această iarnă într-unul dintre solarii. El doreşte să aibă asigurată căldura necesară producerii răsadurilor şi legumelor, iar la primăvară să iasă pe piaţă cu trufandale.
Din datele existente la Direcţia pentru Agricultura Judeţeană, în judeţul Galaţi, suprafaţa cultivată cu legume în câmp şi în solarii este de 7.420 de hectare.

Mircea Corban_b
Mircea Corban: „Avem 30 de angajaţi cu carte de muncă. Mai folosim muncă sezonieră în vârf de activitate, dar cu mare greutate găsim oameni dispuşi şi cu chef de muncă. Cei care au ajutor social sunt reticenţi, chiar dacă s-a schimbat legea, tot nu vor să muncească. Mulţi nu vor să lase carnetele la fermă, ca nu cumva să le ia vreo autoritate şomajul”.

Costache Radu_b

Costache Radu: „În câmp am mers numai pe ardei capia. Am avut şi vânătă, dar m-am lipsit de ea, deoarece necesită prea multă muncă faţă de ardei! Într-un timp cultivam şi ceapă. Nu a mers, cu toate că am produs mai bine de 60 tone la hectar. Eterna poveste, nu am avut oameni la muncă”.

matusa Casandra_b
TUŞA CASANDRA: 80 DE ANI DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ ŞI NICI O PENSIE
În timp ce vizitam solariile, am remarcat-o pe mătuşa Casandra; o femeie trecută de 80 de ani. Zvârlugă, nu altceva, nu poate să stea locului fără să nu trebăluiască! Ne spune că a lucrat vreme de mai bine de 20 de ani la IAS ca zilier şi acum nu are nici un venit! Oare nu există vreo posibilitate să primească un ban măcar de-o pâine? Nepotul ei, Costache Radu, îmi face semn că nu se poate face nimic; a umblat peste tot şi se pare că nu se poate! Din ce-ar fi trăit dacă nu ar fi muncit copiii şi nepoţii în solar? Multă nedreptate sau chiar nepăsare mai este pe lumea asta!

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 19/246 (ediţia 1-14 noiembrie 2019)

 

Vizualizat: 73 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?