Legume Olteneşti Vădăstriţa

Simţea nevoia să se înrădăcineze şi să înfiinţeze o cooperativă agricolă.

Click pe poza pentru galerie!

Povestea lui în agricultură a început pe când era student în anul II, al Facultăţii de Ingineria Produselor Alimentare. „Prin anul 2005, ni s-a oferit posibilitatea să plecăm cu un contract de muncă de la Facultate în Marea Britanie. Pe atunci, se ieşea foarte greu, cu viză, cu interviuri riguroase şi cu condiţia de a cunoaşte limba. Aşa am ajuns la o fermă de flori; fusese un an tare prost, îngheţau florile pe câmp. După două-trei săptămâni, am plecat cu un prieten în Londra să muncim în pomicultură, într-o fermă specializată pe măr. Am mai avut lucrări ocazionale pe diferite şantiere de construcţii, unde se câştiga mai bine”, îşi aminteşte tânărul Gabi Dănciulescu.
În urmă cu patru ani s-a întors în ţară definitiv şi s-a apucat serios de agricultură. De fapt, a continuat o afacere în legumicultură începută în anul 2012. Atunci, accesase Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri, cu finanţare nerambursabilă. Luase o parte din bani şi, întrucât nu i-au fost suficienţi, a fost nevoit să plece din nou la muncă în Anglia.
Tânărul fermierul are construite solarii ce însumează 40 de ari, în care cultivă tomate şi ardei, dar şi cultura mare pe 20 de hectare.

Tomatele pentru industrie - un eşec

La jumătatea lunii ianuarie a.c. a început munca în solar, semănând în răsadniţă ardeii capia pentru o suprafaţă de 30 de ari. Per ciclu, produce în jur de 13-14.000 de fire de răsad. „Până anul trecut, am avut în câmp o cultură de roşii pentru industrializare pe circa 20 de hectare. A fost un total eşec, am cumpărat toată tehnologia din Italia: răsaduri, inputuri, instalaţie de picurare, am forat puţuri pentru apă... M-am bazat că voi primi o subvenţie atractivă. Producţia a fost bună, între 75 şi 80 de tone pe hectar; am vândut-o unui procesator la 40 de bani kilogramul. Dar, fermierii italienii au fraudat fondurile europene, finanţarea s-a blocat şi am rămas cu buza umflată! Cu chiu, cu vai am reuşit să ajung pe zero”, explică legumicultorul din Vădăstriţa, care a renunţat la tomatele de câmp şi s-a orientat către producerea legumelor în spaţii protejate.

Cooperativa Agricolă - un proiect mai vechi

Gabi Dănciulescu s-a întors din Regatul Unit cu scopul de a aduna toţi legumicultorii laolaltă, convins fiind că numai prin asociere se vor dezvolta. Iar viitorul va fi acesta! Dorinţa lui înmugurise de ceva vreme, dar nu erau coapte... condiţiile! „Ideea de a ne asocia într-o cooperativă nu este nouă. Am avut nenumărate întâlniri cu legumicultorii din comună, ne adunam câte 40-50 de fermieri şi tot discutam... Până într-o seară când împreună cu alţi şase tineri de vârste apropiate, toţi având în jur de 30 de ani, am hotărât să dăm drumul la acte. Aşa s-a născut în martie 2018 Cooperativa Agricolă Legume Olteneşti Vădăstriţa”, susţine Gabi Dănciulescu, care este şi preşedintele ei.
La început, mai precauţi, oamenii au intrat cu suprafeţe mai mici, însă după ce au căpătat mai multă încredere, au mărit suprafaţa cultivată cu legume. Cu 50 hectare de solarii, Cooperativa din Vădăstriţa este cea mai mare din judeţul Olt şi a strâns în jurul ei aproape 80 de grădinari, dornici de muncă şi de câştig.

Contract avantajos cu un cunoscut lanţ de magazine

„Am reuşit să încheiem un contract destul de avantajos cu un cunoscut retailer. Asigurăm ritmic cantităţi de tomate, ardei capia, ardei gras şi vinete în stare proaspătă, la preţuri peste cele de pe piaţă. Partenerul nostru de afaceri ne asigură inputurile, sămânţa şi îngrăşămintele la preţuri scăzute, precum şi consultaţă de specialitate de la semănat până la recoltat”, şi-a exprimat bucuria liderul cooperativei.
Legumele produse de fermierii înscrişi în cooperativă sunt ambalate în lădiţe personalizate, cu o capacitate de 6 kg, oferite gratuit de retailer, etichetate, paletate şi livrate către platforma de distribuţie.
„De asemenea, avem în derulare un proiect comun cu alte cooperative din judeţ. în Piaţa Zahana, din Slatina, am amenajat un spaţiu special cu un rând de mese unde membrii noştri îşi vând legumele în stare proaspătă”, adaugă preşedintele cooperativei.
Acesta susţine că la sfârşit de an, profitul obţinut în comun este repartizat între membrii cooperatori, în funcţie de aportul fiecăruia la realizarea lui. Numai o mică parte este alocată funcţionării curente a aparatului administrativ.
Majoritatea legumicultorilor din Cooperativa Agricolă Legume Olteneşti Vădăstriţa s-au înscris în Programul Tomata, găsind în el o oportunitate de a-şi dezvolta afacerile. Cei 3.000 de euro acoperă costurile de producţie şi asigură un mic beneficiu financiar ce poate fi reinvestit în construcţia sau modernizarea solariilor şi a sistemelor de încălzire.

Mijloacele de transport - prioritatea cooperatorilor

Gabi Dănciulescu ne spune că aprovizionarea cu inputuri se face primăvara la începutul sezonului de producţie, centralizat, pe cooperativă. Şi pentru că este nevoie de cantităţi mai mari de seminţe, îngrăşăminte, pesticide etc., preţurile oferite de producători sunt ceva mai mici decât cele de listă. Prin contract, plata se face la 1 decembrie, la sfârşitul ciclului.
În acest an, Cooperativa din Vădăstriţa va închiria un TIR pentru a transporta o cantitate mai mare de marfă.
De asemenea, a accesat un program prin Asociaţia Grup de Acţiune Ecoleg Olt-Dunăre, pentru achiziţionarea a două dube de transport, în valoare de circa 150 mii de euro.
Pentru viitorul apropiat, intenţionează să investească în construcţia unei unităţi de procesare a legumelor, dar aşteaptă să cântărească oportunităţile şi sprijinul acordat formelor asociative prin viitorul Program Naţional Strategic, ce va fi elaborat de guvern în primăvară.

OPT COOPERATIVE CONSTITUITE DE TINERI

La nivelul judeţului Olt, funcţionează opt cooperative agricole, constituite de tineri fermieri care nu au împlinit 40 de ani. Aceştia au înţeles menirea: numai asociindu-se pot intra pe reţeaua marilor lanţuri de magazine şi-şi pot vinde produsele la preţuri competitive. Formele asociative olteneşti sunt: “Grupul Producătorilor de Legume Ghimpeţeni”, “Tinerii fermieri” din Pleşoiu, “Legume Olteneşti Vădăstriţa”, „Agricola Cereal Sud” din Izbiceni, „Fermierii Izbiceni”, “Cilianca Legume Fructe” din Cilieni, „Oltenia Cereal Nord” din Scorniceşti şi, ultima înfiinţată, Cooperativa din Scărişoara.

Articol publicat în revista Ferma nr. 3/252 (ediţia 15-29 februarie 2020)