Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Legea compostului: ce obligații au fermierii?

Publicat: 26 februarie 2021 - 19:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

E în vigoare, dar fără norme tehnice de aplicare. Un lucru e clar: va fi pusă în funcțiune o adevărată industrie a compostului. Fermierii pot să-l obțină în regie proprie.

O lege elaborată și promulgată în 2020 și care ar trebui deja aplicată a produs panică în rândul agricultorilor români, unii arătându-și îngrijorarea pe rețelele de socializare. Este vorba de Legea 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile.

 

Inițiatorii politici

 

Legea a fost inițiată de mai mulți parlamentari PSD, cărora li s-au alăturat și un parlamentar de la UDMR, doi de la ALDE, unul de la PMP (aceste două ultime partide nu au mai intrat în noul legislativ), doi de la Minorități, doi neafiliați și încă doi de la USR, printre care și binecunoscutul activist de mediu Mihai Goțiu, care nu se mai regăsește în componența actualului Parlament, fiindcă nu a mai prins loc pe listele partidului său.

Aceștia au fost inițiatorii politici, dar legea a fost votată de tot plenul Camerei Deputaților, fără să existe un vot negativ sau o abținere! Așadar, legea a fost trimisă cu unanimitate președintelui Klaus Iohannis, care a promulgat-o imediat, și în 20 august a fost publicată în Monitorul Oficial, devenind Legea 181/2020.

 legea compostului Canva_b

foto: canva.com

Când va produce efecte?

 

Prevederile nu au fost aplicate instant: potrivit art. 18, legea urma să intre în vigoare după 6 luni de la publicarea în M.O., iar în acest interval Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au obligația să elaboreze și să aprobe prin ordin comun Normele tehnice. Lunile au trecut, iar din 20 februarie a.c., legea ar trebui să producă efecte. Surse din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au comunicat că normele tehnice sunt în curs de elaborare și vor fi făcute publice în curând.

 

Colectare separată

 

Până atunci, haideți să vedem care sunt principalele prevederi și ce sancțiuni vor fi aplicate, atât persoanelor fizice, cât și celor juridice, în cazul nerespectării acestora. Mai întâi, legea are ca obiect ”stabilirea cadrului legal pentru desfășurarea activităților de gestionare a deșeurilor nepericuloase compostabile, prin reciclarea/valorificarea acestora folosind opțiunea de compostare/digestie anaerobă, în vederea protejării sănătății umane și a mediului înconjurător”. În acest sens, este obligatorie colectarea separată a deșeurilor biodegradabile destinate compostării/digestiei anaerobe, inclusiv din ușă în ușă sau prin aport voluntar. Categoriile de deșeuri destinate compostării/digestiei anaerobe ar trebui stabilite de cele două ministere precizate anterior, în cuprinsul normelor tehnice.

 

Compost la domiciliu

 

Autoritățile administrației publice locale sunt obligate să implementeze sistemul de colectare separată a deșeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din ușă în ușă a biodeșeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plătește pentru cât arunci“ și să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural. Persoanele fizice și juridice care generează deșeuri biodegradabile au obligația să depună aceste deșeuri în spațiile indicate sau să le predea operatorilor autorizați pentru colectarea lor.

legea compostului CANVA Fire burns stubble_b

foto: canva.com

Risipa unor deșeuri cu mare valoare agricolă

 

Este evident că legiuitorul a avut în vedere eliminarea practicilor ”strămoșești” de ardere a frunzelor și crengilor din grădini și livezi sau de abandonare a acestora, de obicei pe spațiul public. În spiritul tendințelor europene, aceste resturi vegetale sunt deșeuri cu mare valoare agricolă, fiindcă din acestea poate fi obținut compostul, cu ajutorul căruia solul este fertilizat în mod natural. Prin ardere sunt distruse materii prime indispensabile îngrijirii solului și, deci, derulării unor cicluri de cultură de succes. Prin compostare, agricultorul evită să introducă în cultură substanțe chimice de sinteză, periculoase pentru mediu. Folosește ceea ce-i oferă natura, pe seama căreia se desfășoară toată activitatea sa.

Riscă amendă

În cazul în care persoanele fizice sau juridice nu doresc să composteze în regie proprie aceste resturi vegetale, sunt obligate să le predea, probabil cu achitarea unei taxe, unor operatori autorizați pentru colectarea acestora. În caz contrar, riscă o amendă de la 500 la 800 de lei.

 

Calitatea compostului scos pe piață

 

Un lucru e clar: va fi pusă în funcțiune o adevărată industrie a compostului, care în final va scoate pe piață compostul necesar agriculturii. Produsul final va fi clasificat în trei categorii:
A. de calitate foarte bună;
B. de calitate bună;
C. de calitate inferioară. Compostul nu poate conține substanțe străine care nu pot fi introduse în circuitul biologic, substanțe antigerminative, inhibitori de creștere, semințe de buruieni de carantină, respectiv părțile vegetative ale acestora, macro și microorganisme dăunătoare, contagioase din punct de vedere al sănătății umane, al animalelor și al plantelor, substanțe otrăvitoare, poluante și radioactive.

legea compostului 2_b

O INDUSTRIE PROFITABILĂ
Compostarea este o tehnică de tratare a materialelor organice, un proces de obţinere a compostului folosit la îngrăşarea solului, este o metodă de reciclare a materiei organice şi a nutrienţilor, o cale de decontaminare a mediilor încărcate cu patogeni şi o strategie de eliminare a materialelor periculoase pentru om şi mediu. Obţinerea şi comercializarea compostului este o industrie profitabilă. Click AICI și vezi cum procedează americanii!

COMPOSTUL DIN OGRADĂ
Primarul comunei Ciugud, din județul Alba, Gheorghe Damian, a declarat pentru revista Ferma că este un susținător al compostării resturilor vegetale în ograda săteanului, chiar inițiind acțiuni în acest sens: ”le-am distribuit niște recipiente din plastic, în cadrul unui proiect european, dar le-am recomandat să sape o groapă în colțul grădinii și să depună acolo frunzele, crengile și alte resturi naturale. De ce să le dăm foc? Dacă luptăm cu încălzirea globală, atunci să o facem și aici, la țară, în ograda fiecăruia. Oamenii trebuie să înțeleagă de ce e bine să facă asta”.


un articol de
STELIAN RĂDESCU

Vizualizat: 2604 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Proprietarul uneia dintre cele mai mari ferme de bovine Scottish Highland din România, Nicolae Ibăşfălean, vrea să-şi lichideze afacerea înființată în urmă cu 12 ani. Pare cumva greu de înţeles, însă după ce am stat de vorbă cu fermierul, am convingerea că nu prea e cale de întoarcere. Lipsa motivaţiei, înaintarea în vârstă şi mai ales faptul că îi este tot mai greu să găsească oameni de încredere care să se ocupe de activitatea din fermă l-au determinat pe cel mai cunoscut crescător de vaci Highland din judeţul Sibiu să ia foarte serios în calcul opţiunea de a renunța la efectivul de animale. Printre argumente s-ar mai putea adăuga, desigur, şi dezinteresul românilor pentru carnea de vită premium. Pentru că, până la urmă, degeaba ai un produs de calitate dacă nu îl poţi valorifica.

Un reportaj de LIVIU GORDEA

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?