Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

”Laptele de pajiște” - brand pentru România!

Publicat: 07 iunie 2016 - 16:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pajiștile României sunt o adevărată uzină de producere a laptelui și a produselor lactate. Dacă numai 50 la sută din acest potențial natural ar fi convertit în producția de lapte, aceasta din urmă ar fi de cel puțin zece ori mai mare decât cea din prezent. 

Click pe poza pentru galerie!

Cu toate acestea, consumul de lapte și a derivatelor acestuia scade tot mai mult la nivel european, la numai 12 litri/locuitor, față de alte țări (Irlanda - 145 l, Finlanda - 124 l, Spania - 89 l). În același timp, importul de lapte crește de la un an la altul (în primul trimestru din 2016, a crescut cu 50% față de aceeași perioadă a anului trecut), în condițiile liberalizării pieței de desfacere, a scăderii efectivelor de animale destinate producerii de lapte, a reducerii drastice a prețurilor laptelui, a subvenționării tot mai slabe. Această situație va fi greu de schimbat în perioada următoare dacă nu va crește consumul intern și calitatea laptelui și a produselor lactate. Deoarece peste 60% din laptele produs în țară provine din fermele mici și mijlocii, bazate pe inputuri tehnologice mai scăzute și pe un sistem de hrănire naturală (pajiștea având un rol determinant), fermierii ar trebui să găsească noi modalități și măsuri eficiente de valorificare a laptelui. 

 

Calitatea nutrițională a ”laptelui de pășune”

În unele țări europene (Franța, Elveția) s-a format o adevărată piață de valorificare a așa-zisului “lapte de pășune”, provenit în urma hrănirii animalelor cu furaj de pajiști permanente sau semănate (masă verde proaspătă, fân, furaj însilozat). Diversitatea floristică a speciilor de plante a pajiștilor determină o creștere importantă a calității nutriționale a laptelui și a produselor lactate. Astfel, numeroase studii științifice au demonstrat că în condițiile hrănirii animalelor în exclusivitate cu porumb și soia, fără furaj de pajiște, calitatea laptelui se degradează și contribuie la apariția bolilor cardiovasculare și la obezitatea consumatorilor. În general, o bună alimentație a vacilor, cu efecte benefice a calității laptelui, constă într-o relație furajeră cu 60% iarbă de pajiște (verde, fân, sub formă de siloz), 25% porumb și 15% alte furaje (cereale, soia, alte leguminoase, minerale, vitamine). 

Calitățile organoleptice ale “laptelui de pășune” (culoare, gust, aromă) sunt amplificate și de alte caracteristici, cum este conținutul în acizi grași, a căror structură și raport au consecințe directe asupra sănătății omului (boli cardiovasculare, diabet, obezitate și unele forme de cancer). Din acest punct de vedere, furajul de pajiște ameliorează calitatea nutrițională în materii grase a laptelui prin creșterea conținutului în acizi grași polinesaturați, de tip Omega-3, considerați cei mai buni acizi grași, având și rol aniinflamator. Rezultatele medii ale unor studii științifice evidențiază o relație directă între proporția de furaj de pajiște din rația alimentară a vacilor și conținutul de acizi grași Omega-3, cu o creștere de două-cinci ori mai mare față de animalele nefurajate cu iarbă de pășune (tabel). De asemenea, un indice important de apreciere a calității laptelui îl reprezintă raportul dintre acizii grași Omega-6 și Omega-3. Ideal pentru sănătatea omului, acest raport trebuie să fie mai mic de 4, dar totul depinde de rația furajeră a animalelor. În condițiile furajării în proporție de 80-100% cu furaj de pășune (atât în perioada de pășunat, cât și iarna), proporția între acești acizi este foarte scăzută (2,30-2,45%). Dacă în rația vacilor se introduce 60% porumb siloz și leguminoase (soia), laptele este total dezechilirat în acizi grași (raportul acizilor Omega-6 și Omega-3) ajunge la 7,5, de peste trei ori mai mult decât în cazul vacilor hrănite în proporție de 80% cu iarbă de pajiște.

 

Un brand pentru România

Profilul aromatic al plantelor din vegetația pajiștilor determină o creștere a substanțelor aromatice (cum sunt terpenele) din lapte, care, într-o anumită proporție, ameliorează calitatea laptelui și a preparatelor lactate. Toate aceste particularități ale furajului de pajiști ar trebui să stea la baza diferențierii prețurilor de valorificare a laptelui ca o modalitate indirectă de a stimula crescătorii de animale din zonele colinare și de munte, unde producția de lapte este mai scăzută, dar calitatea acestuia este superioară celui produs în sistem intensiv. Biodiversitatea și multifuncționalitatea pajiștilor constituie o garanție, încă nefolosită, pentru România în producerea și valorificarea “laptelui de pajiște”, ca un brand autohton, de mare importanță economică și socială.

 

 

 

INFLUENȚA HRĂNIRII VACILOR CU FURAJ VERDE DE PAJIȘTI ASUPRA CONȚINUTULUI DE ACIZI GRAȘI DIN LAPTE

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.10(171) 1 - 15 iunie 2016

Vizualizat: 592 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?