Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Lanul cu mii şi mii de cărăbuşei ai cerealelor

Publicat: 27 mai 2020 - 11:41
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cine a scăpat cu grâul neatins de seceta extremă, acum trebuie să fie cu ochii în patru. Cărăbuşeii cerealelor, consideraţi dăunători secundari, pot deveni un pericol.

Anul trecut, în Bulgaria, la doi paşi de malul mării şi la mai puţin de un kilometru de graniţa cu România (Vama Veche), am văzut o invazie de cărăbuşei ai cerealelor (Anisoplia austriaca) cum numai în manualele de entomologie agricolă era menţionat. Motiv pentru care în acest articol atrag atenţia asupra acestor dăunători, pe care doar fermierii cu ştate vechi în această meserie îi ţin minte foarte bine.

Invazie masivă într-un câmp aproape de România

Insectele au invadat grâul unui fermier bulgar din regiunea Dobrici. În acea zonă am drum în fiecare an, aşa că ştiu şi succesiunea culturilor de pe sola respectivă. În toamna lui 2018, fermierul respectiv a semănat un soi nearistat de grâu de toamnă, premergătoare fiind floarea-soarelui. Pe toată latura solei cu grâu nearistat (1500 m), paralelă cu perdeaua forestieră, în special pe o lăţime cuprinsă între 5 şi 15 m (uneori 20-25 m) am constatat prezenţa a mii şi mii de cărăbuşei ai cerealelor. A fost pentru prima oară când am văzut aşa ceva, în cei 12 ani de când lucrez în acest domeniu. Am identificat relativ repede despre ce dăunător este vorba, şi anume Anisoplia austriaca. Insectele se hrăneau cu boabele de grâu, dar în acelaşi timp se aflau în proces de copulaţie. Vremea era foarte călduroasă, dar soarele nu ajungea direct în zona unde se aflau cărăbuşeii, fiind umbrit de perdeaua forestieră, aflată de cealaltă parte a drumului.
Insectele consumau atât boabele în pârgă, dar mai ales pe cele aflate în faza de lapte-ceară. Grâul era la maturitatea în pârgă, dar la marginea lanului erau plante mai întârziate fenologic, aflate în faza de lapte-ceară. Aceste plante erau cele mai invadate, am constat prezenţa mai multor indivizi chiar pe un singur spic.

Biologia cărăbuşeilor şi condiţiile de iernare

Cărăbuşeii cerealelor aparţin familiei Scarabeidae, genul Anisoplia. Toate speciile din acest gen au nişte caracteristici comune, cum ar fi forma convexă a corpului, cu o lungime medie de 10-15 mm şi antenele măciucate, cu lamele. În literatura de specialitate autohtonă se menţionează că din genul Anisoplia fac parte patru specii şi anume A. austriaca, A. agricola, A. lata şi A. segetum. În condiţiile ţării noastre, biologia celor patru specii de Anisoplia este relativ asemănătoare, având o generaţie la doi ani, cu excepţia speciei A. segetum, care prezintă o singură generaţie pe an.
Dăunătorul iernează ca larvă de vârsta a doua, în prima iarnă, şi ca larvă complet dezvoltată, într-o lojă, în a doua iarnă. Adâncimea la care larvele cărăbuşeilor cerealelor iernează este de 35-80 cm!

Când şi cum acţionează asupra grâului?

Adulţii rod boabele de grâu (dar şi de secară) aflate în faza de lapte, dar şi în faze mai avansate coacere. Boabele atacate prezintă rosături neregulate la suprafaţă iar în cazul anilor cu invazii, acestea pot fi distruse complet! Cercetări efectuate în ţara noastră de către Paşol (1967) arată că pierderile de recoltă din cauza atacului de A. austriaca pot să varieze între 2 şi 34%. Nu există date mai recente privind pagubele produse de cărăbuşeii cerealelor. În ultimul timp nu au mai fost probleme cu aceşti dăunători în ţara noastră. De asemenea, în literatura de specialitate autohtonă, s-au menţionat situaţii când la marginea lanului de grâu, densitatea populaţiei de insecte a ajuns la 60-80 de adulţi/m2, iar pe un singur spic de grâu, s-au identificat 3-4 cărăbuşei. În Bulgaria, pe un singur spic am văzut şi 6-8 insecte!

Pragul minim de atac cu insecticid

Combaterea chimică a acestui dăunător se realizează la depăşirea pragului economic de dăunare (PED). În cazul celor patru specii de cărăbuşei ai cerealelor, inclusiv Anisoplia austriaca, PED-ul este de 5 adulţi/m2. Trebuie efectuate sondaje în lanul de grâu, cu rama metrică, pe diagonala solei, ca şi pentru ploşniţele cerealelor.

  • Dacă la nivelul întregii sole PED-ul a fost depăşit, se recomandă efectuarea unui tratament în vegetaţie.
  • Dacă adulţii se concentrează la marginea lanului de grâu, se recomandă efectuarea tratamentelor în vegetaţie doar pe lăţimea de 30-70 m, de la marginea lanului.

Dar, înainte de toate aceste acţiuni, să fim prevăzători!

2 măsuri de prevenţie

Literatura veche de specialitate recomanda:

  • respectarea asolamentului, prin includerea în rotaţie a plantelor prăşitoare;
  • efectuarea arăturilor de vară care au ca efect distrugerea ouălor şi a larvelor tinere, în proporţie de 60-77%.

Tehnologiile agricole s-au schimbat comparativ cu perioada când se efectuau aceste recomandări. Arătura de vară mai practică într-o proporţie mult mai scăzută, fiind înlocuită cu sistemul de lucrări minime ale solului.

carabusei 1_b
Foto 1 - Adult de Anisoplia austriaca hrănindu-se cu boabele de grâu

carabusei 2_b

Foto 2 - Cărăbuşei ai cerealelor în proces de copulare, pe spicele de grâu

carabusei 3_b

Foto 3 - Adulţi de Anisoplia austriaca pe spicul de grâu (6-8 adulţi/spic).

carabusei 4_b

Foto 4 - Invazie de cărăbuşei ai cerealelor în sola cu grâu a fermierului bulgar

un articol de
EMIL GEORGESCU
INCDA Fundulea

Vizualizat: 1084 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Proprietarul uneia dintre cele mai mari ferme de bovine Scottish Highland din România, Nicolae Ibăşfălean, vrea să-şi lichideze afacerea înființată în urmă cu 12 ani. Pare cumva greu de înţeles, însă după ce am stat de vorbă cu fermierul, am convingerea că nu prea e cale de întoarcere. Lipsa motivaţiei, înaintarea în vârstă şi mai ales faptul că îi este tot mai greu să găsească oameni de încredere care să se ocupe de activitatea din fermă l-au determinat pe cel mai cunoscut crescător de vaci Highland din judeţul Sibiu să ia foarte serios în calcul opţiunea de a renunța la efectivul de animale. Printre argumente s-ar mai putea adăuga, desigur, şi dezinteresul românilor pentru carnea de vită premium. Pentru că, până la urmă, degeaba ai un produs de calitate dacă nu îl poţi valorifica.

Un reportaj de LIVIU GORDEA

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?