Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Lanţul „foarte scurt” al lavandei

Publicat: 20 mai 2017 - 15:23
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ce au în comun ciocolata şi biscuiţii, pe de o parte, cu balsamul pentru mâini, săpunul şi apa florală, pe de altă parte? Răspunsul este: “lavanda”. Cel puţin aşa văd lucrurile soţii Adi şi Cristina Dîrjan, doi tineri din judeţul Sălaj. După 15 ani de muncă în Italia, au revenit acasă pentru a cultiva lavandă, nuc şi alun în regim ecologic.

Sub brandul „Coşul cu lavandă”, Agro Team Dîrjan realizează în regim propriu 14 produse certificate în vederea comercializării, toate pe bază de lavandă, deopotrivă cosmetice şi alimentare.

lavanda3m2Click pe poza pentru galerie!
Localizată la Fetindia, în comuna Meseşenii de Jos din judeţul Sălaj, afacerea de familie a soţilor Dîrjan acoperă tot procesul necesar punerii în valoare a „aurului mov” cultivat pe două hectare de teren, din care aproximativ 70 de arii sunt deja în producţie: de la cultivarea ecologică, recoltarea, procesarea în propria distilerie, realizarea produselor finite (cosmetice şi alimentare) şi până la comercializarea lor, atât prin vânzarea directă, la târguri, cât şi prin intermediul unor magazine partenere, respectiv prin comerţul online.
Soiurile cultivate la Fetindia (pe două hectare) şi la Zimbor (pe 50 de ari) sunt „Angustifolia Vera” şi „Angustifolia Blue Scent”, acesta din urmă fiind introdus în cultură ulterior. „Lavanda are patru sute de subspecii, însă doar câteva merg foarte bine la întrebuinţări diverse”, spune Adi Dîrjan, precizând că: „Avem o regulă strictă de la care nu ne abatem: un produs de calitate are nevoie de ingrediente de calitate. O pâine bună se face cu o făină bună”.

Lavanda ca ingredient alimentar
Ceea ce diferenţiază „Coşul cu lavandă” de alţi producători din această piaţă de nişă, pe lângă producţia şi procesarea în regie proprie, este gama mixtă de produse, deopotrivă cosmetice (apă florală, deodorant, săpun, balsam de mâini) şi alimentare, dintre care ciocolata cu lavandă, biscuiţii şi dulceaţa cu acelaşi ingredient sunt câteva exemple. „Am vrut să promovăm lavanda un pic altfel, lumea să o cunoască la adevărata ei valoare. Lavanda este înainte de toate o plantă medicinală”, spune Adi Dîrjan. Responsabilul cu reţetele, prezentarea şi chiar cu realizarea produselor este Cristina Dîrjan, ajutată de mama ei.

Lideri la numărul de produse certificate
Agro Team Dîrjan are un portofoliu cu 14 produse pe bază de lavandă, certificate ecologic şi atestate în vederea comercializării, cele mai multe din ţară, potrivit soţilor Dîrjan. În tot acest demers al certificării, birocraţia a fost un obstacol de care s-au izbit cei doi. Pe parcurs au apărut şi alte greutăţi. „Găsim foarte greu oameni pentru muncă. Mă înţelegeam cu ei, spuneau că vin la lucru, dar când să începem efectiv, nu mai soseau, ori veneau o zi-două şi gata. Asta m-a făcut să investesc mai mult în utilaje”, spune Adi.
Crearea lanţului scurt “ producător - consumator” a fost o altă provocare.

Linie de procesare proprie
Adi şi Cristina Dîrjan dispun acum de o linie integrată de producţie şi procesare a lavandei, ceea ce, în special pe partea alimentară, reprezintă un caz rar, poate chiar unic în ţară, potrivit acestora. După recoltare (iulie-august şi toamna), cea mai mare parte a lavandei ajunge în cazanul mini-distileriei din curtea casei lor, pentru extragerea uleiului esenţial, „piatră de temelie” pentru produsele cosmetice. Tot în curte a fost amenajată o clădire cu două mini-laboratoare, aflate în curs de finisare, pentru segmentul alimentar şi cosmetic. În faţa „atelierelor” tronează un tractor şi alte utilaje necesare muncilor câmpului.

Mai multe culturi pomicole, aceeaşi filosofie
La Fetindia, soţii Adrian şi Cristina Dîrjan cultivă, pe lângă lavandă, şi peste trei hectare de livadă cu nuc, alun şi cireş, toate în sistem ecologic. Filosofia lor este aceeaşi ca şi în cazul lavandei: soiuri alese cu grijă, producţie ecologică şi „calitate, nu cantitate”.
În cazul tuturor celor trei culturi, soţii Dîrjan au ales să cultive suprafeţe relativ mici, înfiinţate succesiv (cele 2,5 ha de lavandă, nuc pe 2,5 ha, în două parcele, alun pe 54 de ari şi 150 de puieţi de cireş). Fără a folosi fertilizatori şi alte produse chimice menite să accelereze producţia. Plantaţiile sunt în anul trei, ultimul, de conversie la sistemul ecologic. Terenurile cultivate sunt situate în zone fără vecinătăţi cu parcele exploatate intensiv, în majoritatea cazurilor pământurile respective nefiind lucrate deloc după anul 1989.

Plantaţia ecologică cere multă răbdare
Chiar dacă pomii lor cresc mai încet decât cei din livezile convenţionale, Adi şi Cristina au satisfacţia că pomii se dezvoltă natural. Nucii nu sunt încă pe rod, la mai bine de cinci ani de la plantare, deşi au optat pentru un hibrid cu maturizare rapidă. „Am un prieten, peste deal, care a plantat 20 de ari. Le dă complex, azot şi sunt dublu faţă de ai mei. Asta este cultura ecologică şi dezavantajele ei. De la plantare nu le-am dat absolut nimic. Le-am adus gunoi de grajd în primul an”, spune Adi Dîrjan. Bărbatul se aşteaptă însă ca la anul producţia să atingă o cantitate „bunicică”, iar distileria să proceseze în continuare şi nuci: „Uleiul de nuci este extraordinar ca proprietăţi. Vreau să amenajez şi un uscător, să reuşim să ambalăm miezul”, explică horticultorul.

Puieţi de cireş din Italia
Cea mai recentă investiţie este în cei 150 de puieţi de cireş, plantaţi în toamna anului trecut, chiar în apropierea casei. Adi speră că în prima fază de producţie va mânca pe săturate cireşe. „Am cumpărat cu 7 euro puietul, din Italia, în loc să cumpăr un soi autohton, cu 10-15 lei bucata”, explică bărbatul succint opţiunea sa pentru un material de plantat mai scump, care să-i ofere garanţia unei investiţii sigure.
Fraza de încheiere a discuţiei mele cu proprietarii “Coşului cu lavandă” sintetizează perfect viziunea agricolă a soţilor Dîrjan: „Aşa cum construcţia unei case începe cu fundaţia, şi o afacere cred că trebuie începută bine de jos. Dacă ai fixat fundaţia în sol, poţi să măreşti casa ori să îi adaugi un nivel”.

 


AU PRINS RĂDĂCINI SĂNĂTOASE ÎN PRODUCŢIA HORTICOLĂ
Aventura soţilor Dîrjan în agricultură a început după anul 2010, când au achiziţionat treptat mai multe parcele de teren în satul natal al Cristinei, la Fetindia. Pe atunci încă erau la muncă în Italia, unde se aflau din anul 2000. „De când am plecat, am vrut să facem ceva pe cont propriu. Cu gândul ăsta am mers; că în loc să stăm 2-3 ani, am rămas 15, asta e altă poveste”, spune Adi Dîrjan. În 2012 au plantat un hectar cu nuc, apoi mai bine de 50 de ari cu alun, pentru ca în 2014 să pună bazele plantaţiei de lavandă.
Investiţiile soţilor Dîrjan în ultimii şase ani ajung la peste 150.000 de euro. Deocamdată este greu să precizeze momentul când vor ajunge pe plus: „Lucrurile încep să se mişte foarte bine, dar ca să ne susţinem creşterea, este nevoie de investiţii continue. Aprecierea clienţilor este cea mai mare mulţumire şi este puterea noastră de a merge în faţă”, mărturiseşte Adi Dîrjan.

lavanda1m2
Adrian şi Cristina Dîrjan: „Am renunţat din start la ideea de a produce mult şi prost, preferăm calitatea în detrimentul cantităţii. Lanţul este foarte scurt, ce se produce aici se duce acasă, se distilează, se procesează, iar de la noi de pe poartă iese produsul finit, pentru care noi putem garanta că este un produs ecologic, de calitate sută la sută”.

Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017

Vizualizat: 284 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?