Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

La Doaga, mistreţii toacă porumbul în fiecare an

Publicat: 25 martie 2019 - 12:29
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Chiar dacă porcii mistreţi îşi fac de cap pe terenurile societăţii Agroind Focşani în fiecare an, distrugând echivalentul producţiei de pe circa 20 de hectare, 2018 a fost un an agricol deosebit în ferma de la Doaga, administrată de Petrică Azoiţei, cu recolte foarte bune la toate culturile.

În sezonul agricol trecut, mistreţii au făcut prăpăd prin lanurile de porumb ale firmei Agroind Focşani. Fenomen extrem de vizibil mai ales în urma trecerii combinei de recoltat furaje Claas Jaguar 810. Cum vizibilă este şi perdeaua forestieră care ocupă peste 25 hectare, teren scos din circuitul agricol şi deci lipsit de subvenţie. Ca şi cum autorităţile i-ar pedepsi pe fermieri pentru practici agricole sănătoase, deşi cei care fac zootehnie alături de cultura mare sunt de apreciat şi de susţinut de către administraţie. E totuşi o activitate care produce altceva decât doar cereale pentru export. Dar sloganul cu zootehnizarea României rămâne o vorbă. Numai porcii mistreţi s-au înmulţit în România, deoarece aceştia cresc cu recoltele fermierilor. Iar răspunsurile la numeroasele adrese făcute către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, precum şi către MADR, vin cu soluţii aberante precum, povestea Petrică Azoiţei, „să facem gard electric în jurul celor o mie de hectare! Aş fi făcut şi asta, dar, aşa cum mi-au spus fermierii care au realizat prostia asta, mistreţii intrau de foame în lanul cu porumb şi nu mai ieşeau de frica gardului”.
M-am uitat cu atenţie în urma Jaguarului şi „zestrea” lăsată de mistreţi arăta dimensiunea pagubei. Plante întregi culcate şi nerecoltate de utilaj, cu ştiuleţi începuţi de mistreţi. Chiar şi aşa, fermierul a recoltat circa 10.000 tone de porumb siloz pentru vacile din ferma sa. Atât pentru cele de lapte, cât şi pentru cele aproape două sute de capete de Angus.

Agroind FocÅŸaniClick pe poza pentru galerie!

Irigaţiile permit tehnologii performante pe un teren destul de sărac
La Agroind Focşani, în localitatea Doaga, din judeţul Vrancea, fermierul Petrică Azoiţei îşi dovedeşte experienţa şi intuiţia de specialist şcolit la vestita şcoală agricolă românească, dar şi prin Statele Unite şi Danemarca, unde a avut ocazia să se specializeze într-o perioadă în care foarte puţini oameni aveau o asemenea şansă. Poate de aceea recoltele sunt cu mult peste ceea ce România produce uneori în zone precum Bărăganul sau Câmpia de Vest. Chiar dacă terenurile de aici sunt dificile, argilos-nisipoase şi chiar pline de pietre. Glumea amar Dănel Cozma, directorul tehnic al Agroind Focşani, că în fiecare an scot piatră de pe terenuri cât să construiască o autostradă. Ceea ce duce la uzura prematură a utilajelor pe care le folosesc. Practic, aşa cum se exprimă Dănel Cozma, „vopsim câmpul cu piese de schimb şi motorină”. Chiar şi aşa, la soia, cu hibridul PR91M10 au reuşit o medie a producţiei pe 150 ha de peste 4,5 t/ha. Au avut şi sole în care producţia a depăşit 5 t/ha.

Porumbul din cultura a doua a fost lovit de brumă, dar era aproape cât porumbul siloz
Aşa cum spunea Petrică Azoiţei, cultura a doua de porumb, semănat imediat după recoltarea rapiţei, arăta foarte bine. O spunea cu mândrie de fermier, apăsat, ca o sentinţă! Vocea fermierului vrâncean este puternică şi cumva autoritară. Ceea ce îl ajută să facă glume greu de depistat. Niciodată nu ştii dacă ceea ce spune e altfel decât serios. Deşi are un simţ al umorului deosebit! Genul haz de necaz specific autohton, un pic mucalit, ca şi cum „s-ar fi rupt drumul în mijlocul carului”. Mi-a recomadat să-l fotografiez fără burtă şi să iau porumbul în cătare cu filtre care să-i scoată uscăciunea instalată în urma brumei căzute destul de devreme. Am decis să utilizez şi photoshop, ca să fie mulţumit unul dintre fermierii mei preferaţi prin prisma dăruirii pentru această nobilă meserie.

Dănel Cozma_b

Pregătit pentru noi şi noi provocări
Directorul tehnic, Dănel Cozma, cu care de peste 20 de ani lucrează Petrică Azoiţei, mi-a arătat şi platformele realizate cu Monsanto şi Maisadour. În prima era vorba de provocarea-concurs „Producţii Dekalb 20 t/ha”, unde pe o solă de zece hectare au semănat hibridul DKC 5141 cu o densitate de 100.000 plante/ha, pentru a câştiga cei o sută de saci cu seminţe Dekalb şi excursia în Africa de Sud. Chiar şi simpla provocare este ca un pas în descoperirea căilor spre producţii din ce în ce mai mari în fermele profesionale. Cum altfel poţi numi ferma unui om precum Petrică Azoiţei, care pare pregătit pentru noi şi noi provocări? Dovadă că Joaquin Gonzalez, reprezentantul unic la Daymsa în România, nu a avut nevoie de prea multe vorbe pentru ca fermierul vrâncean să bată palma pentru a testa produsele Daymsa (cel mai mare producător de leonardită din Europa), precum Naturamin WSP şi Raisa Mix, în ferma sa. Aşa se face că anul acesta vom avea de urmărit rezultatele pe care le va obţine cu biostimulatorii Daymsa.
Fermierul vrâncean cultivă 250 ha cu plante proteice precum soia şi lucernă, adică un sfert din totalul terenului lucrat la Agroind Focşani, ca o completare benefică a unei rotaţii care să aducă un plus de azot în sol, dar şi o scarificare naturală imposibil de realizat altfel decât de către lucernă.
În ziua când am trecut pe la Doaga eram în drum spre „Ziua Porumbului” de la Iaşi, organizată de APPR cu sprijinul ACCPT Iaşi. Era o zi frumoasă, însorită. La Agroind Focşani recoltau soia şi porumbul siloz, iar în fermă sosea un transport de şroturi de rapiţă şi de soia, precum şi alte zeci de activităţi, dar Petrică Azoiţei ne-a întâmpinat în poartă cu o glumă. Ne-am legitimat repede cu un zâmbet meseriaş şi apoi am avut o discuţie interesantă în biroul cu pereţii plini de amintiri frumoase din istoria Agroind Focşani. Aceste discuţii cu oamenii care ne fac laptele şi azima sunt întotdeauna încărcate de emoţii. Emoţii fireşti atunci când intri în contact cu oamenii născuţi în Zodia Succesului!

Petrică Azoiţei_b

Petrică Azoiţei: „Am făcut un calcul estimativ şi porcii ăştia îmi termină anual echivalentul producţiei de pe 20 hectare. La o medie de peste 10 t/ha, nu este uşor de «înghiţit»”!

 

CÂTEVA NEAJUNSURI
Administratorul Agroind Focşani are o mare nemulţumire! În fiecare an traderii îi cam ciupesc din producţie. Dacă recoltează la umiditatea standard, boabele se sparg iar spărturile sunt considerate, culmea, corpuri străine. Dacă recoltează la o umiditate mai mare, pentru ca boabele să rămână întregi, tarderii îl altoiesc la acest parametru. Ca şi în cazul vacilor de carne, acolo unde vând prost vizavi de preţurile pe care le primesc fermierii polonezi pentru produşi de Angus, chiar şi de zece ori mai slab în România! Ceea ce este dificil de înghiţit. Doar vaca de lapte stă mai bine, asta şi pentru că are o relaţie de lungă durată cu procesatorul Danone. Primeşte un preţ bun pentru cei 12.000 litei de lapte/zi pe care îi produc vacile melomane de la Doaga.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/230 (ediţia 15-28 februarie 2019)

Vizualizat: 130 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?