Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

La desprimăvărare, cu rapiţa toată în picioare!

Publicat: 12 martie 2019 - 09:09
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cultura de rapiţă, în toamna lui 2018, a fost înfiinţată cu dificultate, mai cu seamă din cauza secetei şi, acolo unde a răsărit, a avut o densitate neuniformă. Fermierii spun că, în primăvara 2019, pe zeci de mii de hectare care iniţial au fost rezervate rapiţei vor fi înfiinţate alte culturi. Dar în România există şi fermieri care vorbesc despre reuşite în etapa de semănat/răsărire a rapiţei în toamna 2018 şi care în iarnă au simţit doar emoţiile obişnuite legate de parcurgerea sezonului rece şi de condiţiile de reluare a procesului vegetativ.

”Împreună cu familia, în zona Ţibăneşti, judeţul Iaşi, lucrăm aproximativ şapte sute de hectare de teren. Personal, exploatez aproximativ 130 hectare şi în structura de culturi pentru anul agricol 2018-2019 am programat să înfiinţez şi cultura de rapiţă, pe 80 hectare. În total, avem 160 ha cu rapiţă. Sunt bucuros că am realizat cultura pe întreaga suprafaţă programată”, menţiona Cezar-Andrei Musteaţă, un tânăr fermier din partea de vest a judeţului Iaşi.

Rapita_b

Stadiul ideal pentru iernarea rapiţei: regula 8-8-8
Acest rezultat nu a venit întâmplător sau ca urmare a faptului că la Ţibăneşti ar fi plouat la timp şi în cantitate suficientă. Ploaia a ajutat, dar au fost şi unele mici secrete ale reuşitei, dacă le putem spune astfel. ”Am observat faptul că doar în vestul ţării sunt sole compacte răsărite, în timp ce în sudul şi estul României problemele sunt foarte mari. Din fericire, la noi rapiţa a intrat în iarnă foarte bine dezvoltată, fiind în cărţi, cum se spune. Practic, la intrarea în iarnă, pe toată suprafaţa pe care a fost semănată, rapiţa a răspuns binecunoscutei reguli 8-8-8, adică având 8 frunze, diametrul coletului fiind de 8 mm şi rădăcina având lungimea de 8 cm. Sigur că avem emoţii până la recoltare, fiindcă este suficientă o sigură zi de grindină şi s-a terminat tot, dar ne bucură, deocamdată, paşii buni de până acum”, explica Cezar-Andrei Musteaţă.

Rapita_b

Secretele reuşitei
Un important sprijin în reuşita culturii de rapiţă l-au avut aspectele supravegheate în etapele precedente intrării în iarnă. “Am urmărit să avem pe sol multe resturi vegetale; la semănat nu am folosit o semănătoare convenţională, ci una monograine, pentru prăşitoare, adaptată seminţelor mici de rapiţă; nu am întors brazda, ci am folosit un echipament care se numeşte strip-till, pentru prelucrarea în benzi a solului şi care face parte din tehnologia conservativă. Practic, acel echipament a lucrat câte o fâşie de pământ, să intre sămânţa şi să dea de umiditate. În rest, între rândurile de rapiţă sunt paie şi resturi vegetale care ţin apa în sol. Sunt sigur că dacă aram şi discuiam, nu răsărea cultura. Consider că acest sistem de lucrări poate reprezenta un aşa-numit secret al reuşitei. Dacă la porumb şi la floarea-soarelui trebuie să aeriseşti pământul, la culturile de genul rapiţei nu prea se face acest lucru, fiindcă nu ştii sigur ce precipitaţii vor cădea. Acest aspect este important şi are influenţă inclusiv asupra perioadei optime de semănat. Am observat că suma gradelor de temperatură optimă se adună mai repede şi s-a cam devansat şi momentul semănatului. La rapiţă, în toamnă, nu am mai semănat în septembrie (altădată semănam în luna septembrie, temându-ne să nu plece tija), ci în august. Cine a mai aşteptat, a avut probleme, fiindcă, din cauza secetei, apa a coborât din stratul germinativ şi a apărut nerăsărirea”, explica Cezar-Andrei Musteaţă.

Managementul riscului în agricultură
Tânărul fermier ieşean, conştient de faptul că activitatea agricolă reprezintă un domeniu dinamic, care necesită investiţii continue şi nu întotdeauna ieftine, a decis să se înscrie într-o asociaţie de profil, sperând inclusiv la identificarea posibilităţilor de a reduce cheltuielile de producţie. ”La facultate, la Managementul riscului, am învăţat şi acum verific practic faptul că în nici o altă meserie nu există un risc atât de mare ca în agricultură. Cel puţin, în România, unde deocamdată nu există fonduri mutuale şi nici posibilităţi de asigurare a culturilor la secetă. Colaborăm cu cei mai buni furnizori de inputuri agricole, iar împreună cu colegii de la ACCPT - Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice -, am reuşit să obţinem discounturi fabuloase. Colaborând, informându-ne, am ajuns să lucrăm din ce în ce mai bine şi să ne bucurăm inclusiv de succese tehnice, aşa cum este acum, în cazul rapiţei. Rămâne să vedem ce va mai fi şi cu grâul, care, deocamdată, stă sub stratul de zăpadă. De asemenea, rămâne să continuăm investiţiile în tehnică, în tehnologie, dar şi în spaţii de depozitare. Pentru investiţii, finanţarea este prin surse proprii, prin credite şi prin sprijinul partenerilor. Am încercat să realizăm un proiect prin programe cu finanţare europeană, dar am cheltuit câteva mii de euro şi am rămas cu proiectul în vitrină”, menţiona Cezar-Andrei Musteaţă.
La această dată, este finalizată investiţia realizată împreună cu familia într-un spaţiu de depozitare a producţiilor, cu o capacitate de aproximativ 4.000 de tone şi se urmăreşte extinderea silozului. Totodată, pentru anul 2019, una dintre direcţiile importante de investiţii preconizate de către tânărul fermier Cezar-Andrei Musteaţă, de la Ţibăneşti, judeţul Iaşi, este cea din sectorul de mecanizare, considerat a fi prioritar în contextul necesităţii de a acţiona rapid şi după tehnologii conservative, ca urmare a efectelor evidentelor schimbări climatice.

Cezar Andrei si tatal Iamandi Musteata_b

Perspectivele pieţei rapiţei
Cât priveşte cultura de rapiţă, în ultimii zece ani, în România, în special datorită preţurilor atractive şi datorită faptului că aducea primii bani în ferme, suprafaţa ocupată de această cultură a fluctuat de la aproximativ 300 de mii de hectare, în anul 2008, la aproximativ 860 de mii de hectare, în anul 2018. Anul trecut, tot din cauza evoluţiei nefavorabile a vremii, cultura nu a adus rezultatele aşteptate, ceea ce a condus la diminuarea suprafeţelor destinate rapiţei, în anul de producţie 2018-2019.
În perspectiva recoltei 2019, la nivel mondial, prognozele sunt în scădere, din cauza reducerii producţiilor din UE, în principal pe fondul secetei din anul 2018. Astfel, Ministerul Agriculturii Statelor Unite (USDA) estima o producţie mondială de 75,08 milioane de tone, cu o scădere de 350 de mii de tone faţă de prognozele precedente, dar în creştere cu 1,1% faţă de recolta din anul agricol 2017-2018. Producţia totală din UE ar fi estimată la 21,8 milioane de tone, faţă de 22,4 milioane de tone estimate iniţial.

 Cezar Andrei Musteata_b

Cezar-Andrei Musteaţă: “În nici o altă meserie nu există un risc atât de mare ca în agricultură. De aceea, trebuie să fii chibzuit şi informat. Până în urmă cu 2-3 ani, achiziţionam totul la preţuri de listă. Acum reuşim să realizăm şi astfel de economii. Pentru un fermier cu o suprafaţă medie, un beneficiu de 100 euro/ha numai din perspectiva preţurilor inputurilor înseamnă mult”.


A TREIA GENERAŢIE DE FERMIERI
Cezar-Andrei Musteaţă are 34 de ani, reprezintă cea de-a treia generaţie de fermieri din familie şi a absolvit cursurile Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, fiind unul dintre tinerii ingineri pasionaţi de activitatea pe care o desfăşoară şi aflaţi în permanenţă în căutarea celor mai potrivite soluţii pentru a realiza performanţa în agricultură. A avut posibilitatea de a lucra în alte părţi, chiar ale lumii, precum şi oportunitatea de a extinde suprafaţa lucrată. Dar a preferat să rămână în locul unde s-a născut şi, aici, să lucreze temeinic. ”Am ales să ne limităm la o suprafaţă de teren care să ne permită să realizăm toate investiţiile posibile, în aşa fel încât să obţinem recolte bogate şi de calitate. Putem să aplicăm cele mai performante tehnologii, să executăm lucrările rapid, să ne îngrijim de păstrarea apei în sol şi să ne bucurăm de evoluţii mulţumitoare”, spunea tânărul specialist.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/230 (ediţia 15-28 februarie 2019)

Vizualizat: 353 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?