Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

La Amara, an agricol bun, dar cu preţuri amare!

Publicat: 10 octombrie 2017 - 01:02
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Cu ultima ploaie căzută înaintea zilei de Sfânta Mărie, Nicolae Popescu, fermier din Amara, localitate situată în partea centrală a Câmpiei Bărăganului, s-a liniştit efectiv. Nu a ţârâit mult, doar 12 l/mp, dar datorită acestei ploi putea să are terenul şi să-l pregătească în vederea semănatului rapiţei şi mai apoi a grâului în cele mai bune condiţii. 

„În a doua jumătate a lunii august voi intra la semănat. Punem cam 160 ha de rapiţă şi vreo 150 ha cu grâu, cam jumătate din suprafaţa lucrată. Am ales trei hibrizi de la companiile Pioneer, Monsanto şi KWS, hibrizi pe care i-am mai cultivat şi în anii anteriori, precum şi soiul de grâu românesc Boema. Avem pregătite maşinile, mecanizatorii sunt bine instruiţi”, ne-a declarat fermierul ialomiţean la mijlocul lunii trecute.

Nicolae Popescu_b

Peste 800 tone de rapiţă şi de grâu pe stoc
Rapiţa este o cultură profitabilă dacă prinzi un preţ bun. “Noi am obţinut o medie de 3.500 kg la hectar pe toate cele 170 ha cultivate. O parte din recoltă am vândut-o la 1,7 lei kilogramul, între timp a scăzut preţul la 1,5 lei/kg şi ne-am oprit. Am stocat producţia în aşteptarea unui nivel de preţ cel puţin la fel cu cel de la recoltare”, a precizat Nicolae Popescu.
Cu grâul s-a întâmplat la fel. A avut în cultură 150 ha şi a produs 6.250 kg/ha. O producţie excelentă. A comercializat foarte puţin, circa 70 de tone, iar restul se află în depozit. Pe stoc sunt peste 800 de tone de producţie agricolă vegetală care aşteaptă să fie valorificată mult mai bine. “Aşa procedăm în fiecare an, păstrăm recolta ca să o vindem în perioada de iarnă, atunci când încep să crească preţurile. Anul trecut, diferenţa dintre preţul de la recoltare şi cel din iarnă nu a fost prea mare, ceva mai mult de 10 bani/kg, cam 68-70 de bani maxim pe kilogram”, a susţinut Nicolae Popescu.

Indicii de calitate la grâu, motiv de scădere a preţului
Una dintre nemulţumirile sale este că la grâu, achizitorii schimbă de la an la an indicii de calitate: masă hectolitrică, gluten, proteină… În opinia lui, aceştia caută nod în papură ca să jecmănească producătorul agricol care şi aşa îşi asumă toate riscurile. Dar din punctul lui de vedere, “fermierul care face cât de cât o tehnologie bunişoară, obţine şi indici superiori de calitate”.

Furtunile au distrus lanurile de floare
La Amara, floarea-soarelui va fi ceva mai... amăruie! Precipitaţii cu furtuni violente au frânt şi culcat la pământ circa 20 de hectare din cele 87 cultivate. Tocmai în fenofaza de umplere a bobului. “Nu mai avem ce-i face; probabil vom interveni manual cu secera; fiind jos, nu se poate recolta mecanizat, nu poate s-o mai ridice aparatul de treier şi dacă o fi şi mucegăită, iar nu este treaba bună”, a precizat fermierul.
Producţia estimată la floarea-soarelui înainte de furtună era undeva la 3.500 kg de boabe la hectar. Dar cu siguranţă va fi mai mică la recoltare. Paguba pentru cele 20 hectare de floare se ridică la circa 90 mii de lei. Cultura este asigurată, a sosit comisia de constatare din partea societăţii de asigurare, urmează să se întocmească actele pentru despăgubire.
Din această cauză nu a încheiat contract de livrare în avans. Tocmai când să semneze actele, s-a întâmplat de a venit furtuna care a făcut prăpădul în lan, culcând plantele la pământ. Aşa că Nicolae Popescu şi echipa din conducerea societăţii nu au vrut să rişte; rămâne ca producţia de floarea-soarelui să fie depozitată şi comercializată la momentul potrivit, când se va stabili preţul.

O societate agricolă profitabilă
Nicolae Popescu este administratorul Societăţii Agricole „Aris”, înfiinţată pe Legea 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Potrivit legislaţiei, societatea agricolă nu are caracter comercial; este de tip privat, cu capital variabil şi un număr nelimitat şi variabil de asociaţi, având ca obiect de activitate exploatarea agricolă a pământului, uneltelor, animalelor şi altor mijloace aduse în societate, precum şi realizarea de investiţii de interes agricol. Este o unitate bună cu o cifră de afaceri ce depăşeşte trei milioane de lei şi cu un profit net de peste 624 mii de lei în anul 2016.
Asociaţii îşi pun mari speranţe în porumb, cultura pe care o împarte sub formă de retribuţie oamenilor pentru care lucrează. Deoarece societatea cultivă o anumită suprafaţă cu porumb pentru oameni, sub formă de prestări servicii: înfiinţează cultura, percepe un tarif iar la recoltare sătenii vin şi iau producţia.

 

Nicolae Popescu: “Sunt convins că va fi anul porumbului, un sezon de producţie favorabil acestei culturi. Noi avem în vegetaţie trei hibrizi de la Pioneer şi Monsanto, care la ora aceasta promit o producţie de peste 10 tone de boabe la hectar. Pe plantă este dezvoltat şi al doilea ştiulete, şi al treilea pe ici pe colo. Am fertilizat în optim, dar, cu mici excepţii, au fost şi ploi la... comandă!”

 

MADR PUNE BARIERE ARTIFICIALE
Potrivit lui Nicolae Popescu, anul agricol va fi unul foarte bun. Mai departe societatea trebuie retehnologizată. Însă nu poate accesa fonduri europene sub forma legislativă în care este organizată firma. Explicaţia oferită de fermier este că “Ministerul Agriculturii s-a axat să ajute numai fermele mici şi foarte mici şi pe cele mai mari le-a cam neglijat; echipa ministerială pune o barieră artificială; fermele mici se pot ajuta, dar nu în felul ăsta, să favorizezi pe unii şi să frustrezi pe alţii! Noi suntem o societate înfiinţată pe Legea 36/1991. Aceasta nu ne mai permite să facem proiecte, nu ne regăsim în nici un ghid de accesare a fondurilor sau în acele forme de plată subvenţionate de către stat, că nu avem nici 300 ha, nici între 300 şi 500 hectare”.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 15 (198) (1-15 septembrie 2017)

Vizualizat: 441 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Mewi la Agromalim 2017

Mewi la Agromalim 2017

Compania Mewi, o prezenţă tradiţională la Agromalim, a expus anul acesta maşini şi utilaje agricole reprezentative, printre cele mai bine vândute din portofoliu: combina Fendt 6335C, tractorul Fendt Vario 939 de 390 CP, vârful de gamă din seria 900, tractorul Challenger modelul 875 ED de 600CP, noua versiune a tractorului Valtra de 125CP, seria N, motor în patru cilindri şi un încărcător frontal Merlo. Din gama utilajelor Horsch au fost expuse: cultivatorul dezmiriştitor Terrano 4MT cu lăţimea de lucru de 4 metri şi semănătoarea de păioase Pronto DC, cu sistem de semănat pe discuri şi cu pregătire frontală a terenului.
Anul 2017 a fost un an excelent din punct de vedere al vânzărilor iar Mewi continuă să îşi dezvolte echipa şi investeşte în pregătirea oamenilor de service pentru a fi mereu alături de fermieri.
Interviu cu Florin Văluşescu - manager regional Mewi.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Horsch – noutăţi pentru Agritechnica 2017 Prima zi la Agro Oltenia
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?