Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

La Agrichim Feteşti, soia a fost vedeta câmpului!

Publicat: 21 septembrie 2017 - 01:54
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Platforma demonstrativă Donau Soja prezentată pe 10 august a.c. în ferma administrată de Viorel Nica, preşedinte LUAIR (Liga Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii dn România) şi vicepreşedinte al Pro Agro, a ajuns în al patrulea an de testări. 

La Agrichim Feteşti vin în fiecare an somităţi din cercetarea şi învăţământul agricol românesc. Dar şi fermieri cu experienţă de-o viaţă în cultivarea acestei plante.

Zăneşti: loturi demo pe o suprafaţă cât o fermăClick pe poza pentru galerie!

Soia reuşeşte să rămână în prim-planul atenţiei fermierilor
Asta, nu numai datorită sprijinului cuplat, deşi trebuie să recunoaştem că acesta a fost motorul revirimentului acestei plante deosebite, ci mai ales calităţii bobului de soia care îl face indinspensabil în aproape toate reţetele de furajare în zootehnie. Chiar şi în ceea ce priveşte hrana oamenilor, proteina obţinută din soia este din ce în ce mai des folosită. Nu numai în perioadele de post! Iată numai câteva dintre atuurile soia. Însă nu este o plantă care să se supună pur şi simplu fermierilor dacă aceştia nu au o anume înclinaţie profesională. Tehnologia soia nu este neapărat complicată, cât mai ales solicitantă. Atenţia asupra alegerii soiurilor, dar şi a variantelor de semănat şi de tratament cu produse de protecţia plantelor presupune cunoaşterea în detaliu a unui istoric al culturii. Cam asta încearcă să aducă în faţa fermierilor platformele demonstrative Donau Soja. Tocmai de aceea, Dumitru Manole, administrator la societatea agricolă First Grain, a concluzionat pe finalul evenimentului că ar trebui făcute zonări pentru soiurile testate în toţi aceşti ani, „că altfel suntem în ceaţă”.
Dragoş Dima, preşedinte Donau Soja România, a spus că rolul organizaţiei este de a fi un catalizator şi un promotor al soiei convenţionale şi aşteaptă ca mediul academic român să se ocupe de centralizarea rezultatelor obţinute în platformele Donau Soja. În acest sens, Donau Soja România le va pune la dispoziţie rezultatele obţinute de-a lungul acestor ani în toate experienţele de pe teritoriul României.

Regele soia, Eugen Mureşanu, a revenit la Feteşti împreună cu viitorul cercetării soia
Camelia Urdă, unul din cei mai prolifici noi cercetători din colectivul coordonat de Eugen Mureşanu la SCDA Turda, a avut ocazia să vadă cum se comportă în sistem irigat, la Agrichim Feteşti, soiurile născute la Turda. Deşi doctoratul ei a fost legat de cercetarea soiurilor de păioase, efervescenţa creatoare a mentorului ei a câştigat-o definitiv.
Pe lângă regele soia, cercetătorul turdean Eugen Mureşanu, care parcă luminează câmpul la propriu, nu îl pot uita pe profesorul Valentin Gheorghe Roman, care este membru în Consiliul Ştiinţific Donau Soja. Şi un om de ştiinţă cu pricepere la formarea de viitori specialişti. Cum nu se poate să nu pomenim de prezenţa în câmpul torid a Adelinei Popescu de la Asociaţia Fermierilor din România. Un om care şi-a pus amprenta pe evoluţia multor oameni din agricultură. Oameni care îşi aduc contribuţia la propovăduirea valenţelor soiei.

37 de soiuri în diverse variante tehnologice
Au fost prezentate variante privind densităţi, distanţe între rânduri, tratamente pentru controlul dăunătorilor şi pentru sămânţă, inclusiv inocularea seminţelor cu bacterii nitrificatoare care pot asigura un plus de azot cooptat de plantele de soia din atmosferă şi fixat apoi în sol prin intermediul nodozităţilor. De aceea soia este cea mai bună premergătoare pentru culturile de păioase, ne asigură Viorel Nica. Tot el recomandă 60 b.g./mp, ca de altfel şi Eugen Mureşanu, iar distanţa optimă între rânduri ar fi de 50 cm.
În platforma de la Feteşti s-au regăsit 37 de soiuri de soia aduse atât din cercetarea românească, cât şi din import. De la SCDA Turda au fost cultivate soiurile Onix, Felix, Ilinca TD, Perla TD, Cristina TD şi Mălina TD, iar de la INCDA Fundulea, soiurile Oana F, Crina F, Daciana şi Triumf. Nu trebuie uitată nici cercetarea privată românească, cea care prin intermediul ITC a propus soiul Vigo. Genetica străină a fost reprezentată în primul rând de Euralis, care cu soiurile Tenor, Mentor, Isidor, Pallador, Sponsor, Gladiator, Advisor, Mediator, Inventor şi Comandor este de departe compania cu cea mai bogată ofertă de soiuri de soia în România. Urmează Probstdorfer cu soiurile Solena, Antonia, Sigalia şi Sinara, pe care le văd în aceste platforme de câţiva ani consecutiv, cu rezultate foarte bune.
Mi-a sărit în ochi soiul adus de Summit Agro, Dekabig (poate şi tratamentul la seminţe a făcut ca acest soi să fie impresionant), precum şi genetica Saaten Union, cu soiurile Korana şi Tena, pe care la nici o săptămână le-am văzut şi la Sărbătoarea Câmpului Saaten Union de la Drajna.
Un alt centru important pentru genetică foarte bună de soia este Institutul Osijek, care a prezentat soiurile Ika, Ema (mi s-a părut cel mai bun din platformă) şi Sara. Quality Crops şi-a prezentat soiurile Zora şi Trijumf iar firma Zya a avut verietăţile Naya, Korus, Kofu şi Moravians. Compania Sipcam a fost prezentă în câmpul demo cu soiul EM Sole.
Toate aceste soiuri au capacităţi de producţie cuprinse între 4.700 kg/ha şi 5.200 kg/ha, dar cel mai important, conţinutul de proteină tinde să depăşească şi 43%!

Controlul buruienilor este ceva mai dificil decât la soia MG
Adama, BASF, Naturevo sau Summit Agro aduc soluţiile lor pentru o cultură de soia la cel mai bun nivel. Fiecare în parte au lăsat câmpul curat şi soia pregătită de cele mai bune rezultate economice.
Adama a propus două variante de tratament ce constau în aplicarea în preemergenţă a erbicidelor Pendigan 330 EC - 5 l/h şi Surdone - 0,25-0,5 l/ha, produse care şi-au demonstrat eficienţa în cultura de soia, iar în postemergenţă s-a folosit în prima variantă graminicidul Agil 100 EC - 1-1,5 l/ha, iar în cea de-a doua, graminicidul Leopard 5 EC - 1,5-1,75 l/ha. Camelia Urdă, cercetătorul care s-a ocupat îndeaproape de platforma Donau Soja de la SCDA Turda, spune că prima variantă este cea mai bună: „Pendiganul a făcut aproape toată treaba la noi!”
Lotul tratat cu produsele promovate şi comercializate de Naturevo era... vesel. Soia de aici parcă râdea în soare. Şi nu e o figură de stil. Tehnologia aplicată a inclus o fertilizare de bază cu NovaTec Classic în doză de 250 kg/ha, un fertilizant complex de sol cu eliberare controlată, dar şi un inhibitor de nitrificare DMPP cu un conţinut ridicat de oligo şi microelemente. Tratamentul pentru sămânţă s-a realizat cu Poliriz S - un plic/100 kg sămânţă, Algiforte - 0,2 l/100 kg sămânţă, Rootip Mix - 0,2 l/100 kg sămânţă, Kerafol - 0,2 l/100 kg sămânţă. Primul tratament s-a aplicat la apariţia celui de-al treilea etaj florifer cu Evo Right 5 - 0,5 l/ha şi Altosan -1,5 l/ha, împreună cu Fighter Phos - 1,5 l/ha, Keramin K - 1 l/ha şi Ovipron Top - 1 l/ha. Cel de-al doilea tratament s-a efectuat la apariţia etajului 7 florifer cu Evo Right 5 - 0,5 l/ha, Copfort - 1,5 l/ha, Fighter Phos - 1,5 l/ha , Evobor - 1 l/ha, Kerafol - 1 l/ha şi Ovipron Top - 1 l/ha.
Reprezentantul BASF a fost foarte scurt în prezentarea sa, deoarece „produsele BASF recomandate în cultura de soia şi-au demonstrat eficienţa, ele fiind apreciate şi solicitate de fermieri. Din portofoliul BASF pentru cultura de soia amintesc produsele Frontier Forte şi Wing P, ideale în combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale, Corum şi Pulsar 40 împotriva buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate, iar pentru cele monocotiledonate şi perene - erbicidul Stratos Ultra”, a detaliat Cristian Gherunda. Ceea ce înseamnă că are încredere că fermierii le cunosc bine soluţiile de control al buruienilor la soia. De altfel, şi BASF se află din prima clipă alături de Donau Soja România.
Să sperăm că fermierii şi-au cules informaţiile de care au atât de multă nevoie pentru o cultură de soia reuşită.


SOIA RĂMÂNE PRINCIPALA SURSĂ DE PROTEINĂ VEGETALĂ
Florin Constantin, directorul de dezvoltare şi strategii al Adama, declara: „Cultura de soia este una de viitor, fiind actualmente principala sursă de proteină vegetală din hrana umană şi animală la nivel mondial. Totodată, soia aduce şi beneficii agronomice ca plantă premergătoare porumbului, prin păstrarea în mod natural a azotului în sol datorită simbionţilor rizomiali aflaţi în nodulii din rădăcină. Constatăm cu bucurie că soia se dezvoltă de la an la an, recuperând astfel progresiv golul pe care l-a lăsat în 2007 în rotaţia, şi aşa săracă, a culturilor de câmp de la noi din ţară. Avem nevoie de soia, deoarece Europa importă în proporţie de 90 la sută boabe de soia pentru furaje din afara UE!”

 FOTO CITAT

Eugen Mureşanu (foto dreapta, alături de tânărul cercetător Camelia Urdă): „Niciodată nu voi fi sigur că le ştiu pe toate. Nici măcar la soia! Aşa că tot timpul trebuie să fim atenţi la tot ceea ce apare nou şi să asimilăm toate aceste noi informaţii”.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 16 (199) (15-30 septembrie)

Vizualizat: 1119 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?