Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

JURNAL DE FERMĂ. E DEZASTRU după trei luni de secetă!

Publicat: 12 iunie 2018 - 11:15
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Este strigătul de deznădejde şi disperare al unui cunoscut fermier din judeţul Călăraşi ale cărui semănături de primăvară sunt calamitate.

Dr. ing. Alexandru Baciu, liderul Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi, susţine că ar fi fost mult mai bine să fi lăsat terenul pârloagă; ar fi fost mult mai câştigat şi nu ar fi avut niciun pic de stres. “Mai bine nu aş fi semănat nimic în primăvară! Avem trei luni de seceta cumplită, cu temperaturi de 35 de grade C; trei luni de când nu a venit ploaia, au căzut sporadic doar câteva picături”, consideră agricultorul care lucrează 3.000 de hectare, din care circa jumătate sunt culturi înfiinţate anul acesta calendaristic.    

Culturi nerăsărite la această dată!
„Culturile de toamnă sunt relativ OK, iar ce am semănat în primăvară dezastru total:  
răsărire neuniformă, pe unele sole cultura nu a răsărit deloc! Nu a răsărit porumbul, nu a răsărit soia, nu a răsărit floarea... E dezastru! Dezastru!! Dezastru!!! Am 3.000 de hectare, vă daţi seama, de dimensiunea pagubelor! Dacă nu sunt răsărite acum (la data de 11 iunie), când să mai iasă plantele din pământ?” se întreabă neputincios şi resemnat Alexandru Baciu.
Fermierul explică în continuare starea jalnică al unui an agricol compromis. „În primăvară, am avut băltiri pe o suprafaţă de 500-600 hectare; puteai umbla cu barca! Pe urmă a scăzut apa şi am dat în secetă! S-a făcut o crustă de vreo 4-5 cm grosime. Am „mermelit-o” cu nişte utilaje de ne prostesc ăştia care le vând de spun că-s cele mai bune şi mai performante, că nu scoate apa din teren!...  S-a pierdut apa pe profilul de sol unde trebuia să semănăm! Am semănat că trebuia s-o fac şi am făcut un drac!”

Alexandru Baciu_bAlexandru Baciu


„Doar Dumnezeu va face o minune, că statul nu ne va despăgubi!”
Fermierul din Călăraşi susţine că niciodată nu s-a mai confruntat cu un asemenea sezon agricol. „Iată, împlinesc 25 de ani de când mă ocup de agricultură aşa de intensiv şi nu am întâlnit fenomenul ăsta!”. Întrebat de revista-ferma.ro dacă se aşteaptă la vreun ajutor din partea statului, Alexandru Baciu a dat următorul răspuns: „Cine să ne dea despăgubiri în ziua de azi în România? Statul? Nu cred că va avea bani pentru aşa ceva! Doar bunul Dumnezeu ne mai poate ajuta făcând o minune! Este ultima speranţă!”  
Dar cum şi la Poarta Raiului este mare... aglomeraţie!...

Preţurile după fraiereală!
În aceste zile, în ferma lui Alexandru Baciu a început recoltarea orzului. Cultura este oarecum mulţumitoare la condiţiile vitrege de vegetaţie. Ca şi grâul sau rapiţa care vor fi adunate din câmp nu peste mult timp. Fermierul nu se aşteaptă să vândă bine recolta! „Preţurile la noi în zonă variază, după cum poate să te fraierească să te păcălească traderul”, susţine liderul Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi.

Irigaţiile - singura salvare a culturilor!  
Şi în judeţul Brăila este jale mare din cauza secetei! În fermele unde se poate iriga atât staţiile de pompare cât şi echipamentele de udare sunt în funcţiune. Marcel Cucu, din Viziru, aproape că stă toată ziua în câmp, alături de formaţiunea de lucru de udători. „Suntem prinşi toţi angajaţii şi zilierii la asigurarea apei în lanuri. Culturile au mare nevoie. De aproape trei luni nu ştiu dacă s-au adunat 10-12 litri/mp apă din ploaie; ceea ce este extraordinar de puţin! Aici, la Viziru, este o secetă teribilă; pentru aproape toate culturile de primăvară a trebuit apă ca să le scoatem din sămânţă că nu este nicio perspectivă de ploaie. E crunt ce este în zona asta!”, susţine Marcel Cucu.

marcel-cucu_b_bMarcel Cucu

Plantele au consumul ridicat de apă!
Fermierul continuă să explice „Dacă am ajuns să irig floarea-soarelui, vă daţi seama unde am ajuns cu seceta! Ud toate culturile, porumbul şi soia sunt cele mai importante. Avem un echipament liniar de udare prin aspersie, trei instalaţii cu tambur şi patru-cinci aripi de ploaie. Fac trei mutări pe zi ca să putem acoperi o suprafaţă cultivată cât mai mare! Am dat o apă peste tot; nu o normă întreagă!”
Marcel Cucu a rămas cu mai puţin grâu că a trebuit să întoarcă o parte din cultură în primăvară. Are  rapiţa frumoasă, dar şi plantele prăşitoare: porumb şi floare - loturi de hibridare, porumb consum şi soia.         
„La ora asta putem spune că este bine! Acolo unde s-a irigat, sunt salvate culturile! Problema este de a le menţine de aici încolo pentru că plantele încep consumul cel mai mare de apă! În miezul zilei, temperaturile din aer trec frecvent de 30 de grade C, iar în perioada următoare se anunţă şi 36 grade Celsius”, precizează agricultorul brăilean.  

Campania de recoltare, ceas. Elveţian!
Acesta aşteaptă să intre la recoltarea semănăturilor de toamnă. Peste o zi-două, când umiditatea din boabele de orz va coborî până la 15 la sută va declanşa campania de seceriş. „Am o combină Case cu care lucrez de mai mulţi ani. Sunt mulţumit de felul cum se mişcă în lan, bineînţeles mânuită de un iscusit mecanizator. Eu sunt inginer mecanic şi-mi dau toată silinţa ca maşinile şi utilajele să-mi funcţioneze ceas! Elveţian!”, susţine Marcel Cucu, care a evitat elegant să vorbească despre randamentele la hectar şi preţurile de comercializare.  
„Nu vreau să fac aprecieri asupra producţiilor, noi vindem prin Cooperativa Braicoop, s-au negociat şi semnat contractele de livrare cu marii achizitori. Ce pot să vă spun este că am obţinut preţuri bune!”

Vizualizat: 2155 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?