Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

JURNAL DE FERMĂ. Agricultura îşi revine după „potop”. Combinele au început munca la prăşitoare

Publicat: 21 august 2018 - 21:14
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Odată cu sfârşitul ultimei luni de vară, agricultorii se gândesc tot mai serios la recoltarea culturilor prăşitoare, îndeosebi floarea-soarelui şi porumbul. De asemenea, începând cu 25 august, semănătorile vor intra în terenurile pregătite pentru a însămânţa rapiţa.

În paralel, continuă arăturile pe terenurile eliberate de resturi vegetale cu aplicarea îngrăşămintelor organice, lucrare de bază pentru viitoarea producţie de orz şi de grâu.
În fermele vegetale care au în cultură plante de nutreţ, mai cu seamă în judeţele montane şi premontane, recoltatul furajelor pentru fân şi masă verde este una dintre preocupările producătorilor agricoli.

ALBA
Lucrările de sezon au fost întârziate de ploi
Ploile căzute la începutul lunii august în judeţul Alba au întârziat serios lucrările agricole de sezon. „Încercăm de o săptămână să secerăm şi nu reuşim. Terenul este îmbibat cu apă şi te afunzi cu combina direct în pământ. Stă apa la suprafaţă. Oamenii nu au mai văzut de 50 de ani să plouă atât de mult”, ne-a declarat inginerul Nelu Dragomir, din Ohaba.
Plantaţiile au fost foarte frumoase, din primăvară au plecat bine, atât grâul, cât şi porumbul şi floarea-soarelui. Numai că în urma ploilor abundente din vară au suferit. Cultura de orzoaică, dar şi cea de ovăz au fost aproape în totalitate compromise. În plus, plantele de cultură nu se mai văd de buruieni, astfel că unii fermieri au considerat necesar să intre cu cositorile mecanice tractate şi să nu mai folosească maşinile de recoltat. „Am avut grâu pe 20 ha şi a fost foarte frumos. Pe parcurs, ploile au compromis spicele cu boabe. Mai am de recoltat mici suprafeţe în fiecare parcelă. Am o combină straşnică, marca John Deere. Dacă m-ar lăsa vremea, în două-trei zile bune de lucru aş termina de recoltat grâul”, susţinea producătorul în a doua săptămână a lunii august.

porumb 2018_b

Anul acesta ciorile au luat plasă!
În curând, Nelu Dragomir va recolta culturile de primăvară, care sunt „excepţionale”: floarea-soarelui, porumbul pentru boabe şi porumbul pentru însilozare. „L-am semănat mai de timpuriu pentru a surprinde... ciorile! Până s-au trezit păsările, porumbul era răsărit şi ciorile nu au mai făcut pagubă ca în anii trecuţi! Dacă era însămânţat ceva mai târziu, veneau pe rând şi mâncau boabele”, a explicat fermierul din Alba.
În ferma lui Nelu Dragomir, lucerna trebuia cosită de trei săptămâni. Plantele au crescut în talie şi trebuiau adunate şi depozitate. Primele coase rămase pe câmp au fost surprinse de valul de precipitaţii şi s-au depreciat. Temerea agricultorului este că va fi tot mai greu să asigure animalelor sale furajele pentru iarnă.

BRĂILA
În aşteptarea recoltării prăşitoarelor, se pregăteşte terenul pentru rapiţă
În ferma „Lanul auriu”, din comuna Siliştea, grâul nu a oferit satisfacţie deplină proprietarei Maria Andrei. Producţia a fost cu circa o treime mai mică decât cea obţinută anul trecut. A avut în cultură 125 ha şi s-a închis în medie cu 4.500 kg/ha. Recolta slăbuţă e pusă pe seama secetei din primăvară. Ploile care au urmat nu au mai putut ajuta cu nimic bobului de grâu; greutatea hectolitrică a fost redusă, ca şi indicii de calitate. Recolta a fost valorificată la preţul 0,70 lei/kg, mulţumitor pentru condiţiile anului agricol.
„Am în cultură 200 ha de floarea-soarelui şi 50 ha de porumb pentru sămânţă. Să dea Dumnezeu să ne lase ploile şi să le putem aduna de pe câmp! Promit producţii spectaculoase! În jurul datei de 1 septembrie voi intra la recoltat cu noua combină marca New Holland”, ne-a declarat Maria Andrei.
În ferma „Lanul auriu”, imediat ce a fost eliberat de recoltă, terenul a fost arat. Pe 30 de hectare era pregătit patul germinativ pentru rapiţă. Solul avea rezervă mare de apă, punând probleme la înfiinţarea culturii.

floarea soarelui 2018_b

Recoltarea porumbului pentru sămânţă
După ce a recoltat orzul şi grâul, inginerul Costel Mocanu a realizat imediat ogoarele de vară. Apoi, atenţia sa a fost îndreptată spre lotul de hibridare la porumb, care avea nevoie de o nouă cantitate de apă. „Am 200 ha porumb de sămânţă. Zilele trecute (5 august - n.r.) am recoltat o solă de 35 ha, pentru compania Caussade Semences. Boabele aveau umiditatea de 40% (...) Grâul a foarte bun ca producţie; i-am dat apă atunci când a avut nevoie. Am obţinut o medie de 7 t/ha. Întreaga recoltă am comercializat-o prin Cooperativa Agricolă Braicoop la preţul de 146 euro tona”, ne-a spus mulţumit fermierul.
Costel Mocanu a cultivat şi 40 ha de floarea-soarelui şi 70 ha de soia. „Pe aceasta din urmă o voi recolta la sfârşitul lunii septembrie. Am semănat-o mai târziu şi am ţinut-o din apă. Acum a legat şi a dezvoltat păstăile foarte frumos. Sper să mă înregistrez cu 4,5 t/ha. Apreciez că am avut un an agricol atipic, dar pentru mine (şi mai ales pe pământurile pe care le lucrez) a fost bine! Îmi convine mai mult seceta. Primăvara a fost deosebit de secetoasă!”, a afirmat Costel Mocanu.

PRAHOVA
Un an agricol în echilibru: nici în datorii, dar nici cu profit!
În comuna Gura Vadului - Tohani, Ion Căpătoiu lucra din plin la pregătirea patului germinativ pentru rapiţă şi cerealele păioase de toamnă - orz şi grâu. Aşa cum ne-a declarat fermierul, intenţiona ca în jurul datei de 25 august să însămânţeze primele sole de rapiţă. „Anul ăsta am scarificat terenul pentru că din cauza ploilor pământul e bătătorit! După care am intervenit cu Jokerul pentru a-i conserva umiditatea. Voi semăna 200 ha de orz pentru bere, 210 ha de rapiţă şi 150 ha de grâu”, a explicat fermierul prahovean structura viitoarei producţii agricole.
Ion Căpătoiu a avut în cultură 180 ha cu orz şi 100 ha de grâu. „Producţiile au fost mult mai mici comparativ cu anii precedenţi, când am obţinut recolte bune. Şi cum o pacoste nu vine niciodată singură, m-a mai bătut şi grindina! În timpul iernii, ploile au spălat îngrăşămintele date în toamnă. De când sunt la Gura Vadului, iată am 31 de ani de muncă, niciodată nu am pomenit o iarnă în care să dau cu cazmaua apa de pe câmp! În martie, când am fertilizat din nou, au venit peste 100 litri/mp şi au spălat din nou îngrăşămintele chimice complexe. După care s-a instalat seceta timp de două luni”, ne-a declarat cu amărăciune în glas producătorul agricol.

Preţ bun, producţii mici!
Cultivatorul a susţinut că a reuşit să comercializeze destul de bine roadele câmpului. A vândut orzul pentru bere cu 0,82 lei/kg, rapiţa cu 1,50 lei/kg şi grâul cu 0,70 lei/kg. Preţ bun, producţie mică! „Din 2012 nu am mai avut un an aşa de prost. Mă ţine în echilibru; nici în datorii, dar nici cu profit! Atât cât să pot pleca mai departe!”, a precizat fermierul.
Anul acesta a ales să cultive mai multă rapiţă, cu toate că zona în care lucrează este ocolită de precipitaţii. De aceea „am tot fugit de cultura de porumb; nu mai pun suprafeţe mari, pentru că dacă nu plouă în iulie şi la sfârşit de august, nu fac producţie!”, explică agricultorul.
Aşa că, în ferma de la Tohani baza sunt culturile de toamnă. În primăvară mai seamănă doar 35 ha cu porumb şi 15 de floare. Anul acesta culturile prăşitoare au răsărit neuniform, nu s-au dezvoltat aşa cum ar trebui.

Un vis realizabil: irigarea culturilor
„Zilele trecute au venit cei de la ANIF Ploieşti şi au promis că vor da drumul la o staţie de pompare la Tohani şi se vor umple canalele cu apă. În aceste condiţii aş putea iriga 300 ha! Rămâne ca noi să facem o asociaţie. Poate ar da Dumnezeu să facem un proiect! Dacă nu, va trebui să facem credite la bănci, să cumpărăm echipamente de irigare. Vrem să facem treabă, să obţinem producţii bune!”, ne-a declarat bucuros Ion Căpătoiu.

CONSTANŢA
Sfântă Mărie dă startul recoltării la porumb
Împreună cu Dumitru Manole, cunoscutul cultivator din Amzacea, la începutul lunii am vizitat un lan de porumb întins pe 100 ha. Fermierul a luat în mână un ştiulete şi l-a rupt în două. „În maxim două săptămâni, 15-20 august, este gata de recoltare. Este un hibrid semitimpuriu Dekalb de la Monsanto. În anii de observaţie pe care i-am făcut în Centrul de Cercetare de la Amzacea a dat rezultatele cele mai bune. Apoi îmi oferă posibilitatea să execut din timp lucrările de pregătire a terenului pentru grâu”, a declarat Dumitru Manole.
Fermierul recunoaşte că anul acesta este excepţional din punct de vedere al precipitaţiilor şi, prin urmare, şi al recoltelor: „Eu niciodată la porumb nu am realizat mai puţin de 8 t/ha, cu recoltare la 20 august, pentru că aleg să cultiv dintre hibrizii timpurii şi semitimpurii. Iată că aici, în această solă, mă apropii de 15 t/ha!”.

Producţie bună, dar slabă calitativ
La ferma First Grain din Amzacea cerealele păioase de toamnă au ocupat 403 ha. „Am realizat 8.600 kg/ha. Am pierdut foarte mult; ca urmare a ploilor, masa hectolitrică a scăzut de la 80-82 la 73-74 kg/hl. Eu cultiv numai soiuri timpurii. Am început recoltarea în 22 iunie, în timp ce în Dobrogea se recolta pe 3-6 iulie. Anul acesta m-au prins ploile cu 180 ha de grâu nerecoltate. În final, calitatea producţiei nu a mai fost aceeaşi, a apărut şi scuturarea boabelor ajunse la supramaturare”, a precizat Dumitru Manole.


„CĂMILA DEŞERTULUI” NU ARE PIAŢĂ DE DESFACERE

manole dumitru_fermier amzacea_b
Fermierul Dumitru Manole cultivă sorg de prin anii ’60. „Este o cultură mult mai ieftină decât porumbul, la costuri, dar deocamdată nu avem piaţă. Eu aici, la Amzacea, am de 7-8 ani sorg în loturi. În anii de secetă am realizat 10-11 t/ha, o producţie foarte bună pentru condiţiile zonei noastre. Însă nu avem piaţă: nu oferim cantităţi mari pentru livrare la export, iar în România, sectorul zootehnic nu este dezvoltat”, a susţinut Dumitru Manole.

Articol publicat in revista Ferma nr. 14(219)_15-31 august 2018



Vizualizat: 921 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga George Stanson, despre condiţia fermierului român Maschio-Gaspardo îşi extinde operaţiunile în afara Europei
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?