Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Israelienii aduc know-how în fermele româneşti

Publicat: 10 iulie 2019 - 00:53
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

AGRARIA 2019 a fost o ediţie a premierelor. În acest registru am putea încadra şi vizita E.S. David Saranga, ambasadorul Israelului în România, care a venit la Cluj pentru a însoţi o delegaţie economică din care au făcut parte reprezentanţi ai unor companii israeliene cu activitate în domeniul agricol. Pe lângă prezenţa la târg, aceştia au realizat şi două vizite profesionale, la ferma pomicolă Steluţa şi la Cooperativa Someş Arieş.

Adresându-se celor prezenţi la deschiderea evenimentului într-o română impecabilă, David Saranga a vorbit despre buna colaborare dintre cele două state şi oportunităţile pe care le-ar putea crea o astfel de apropiere. „Pentru că AGRARIA are un nume foarte bun în Israel, am găsit oportun să organizăm această vizită de documentare pentru reprezentanţii a şapte companii israeliene aici, în Transilvania. Potenţialul de cooperare dintre Israel şi România este foarte mare şi cred că agricultura este unul dintre domeniile în care putem exploata acest potenţial. România are o imagine pozitivă în Israel, ţară care are foarte multe de oferit în domeniul agriculturii şi a tehnologiilor avansate”, a declarat ambasadorul Israelului la Bucureşti, făcând totodată o promisiune organizatorilor de a reveni la Jucu ori de câte ori va avea ocazia.
La rândul său, ministrul Petre Daea s-a arătat interesat de posibilitatea dezvoltării relaţiilor dintre cele două state. „Am schimbat idei, gândindu-ne fiecare, într-un interes legitim pentru popoarele noastre, ce putem face în aşa fel încât să ne fie bine la toţi. Am discutat deja cu ambasadorul Israelului şi ne-am propus să găsim soluţii practice pentru colaborare. Suntem interesaţi să întărim relaţiile dintre cele două ţări. În domeniul agriculturii există foarte multe oportunităţi, pe care sper să le fructificăm. În mod deosebit în sectorul irigaţiilor. Suntem aici să dăm un climat de încredere”, a asigurat şeful MADR.

Românii vor să cultive rodii
Cu această ocazie, Petre Daea a şi primit o solicitare concretă din partea unuia dintre reprezentanţii mediului de afaceri israelian. David Mizrahi, specialist în cultivarea rodiei, „fructul tinereţii veşnice”, cum este menţionat deseori în Biblie, i-a adresat ministrului nostru rugămintea să includă această specie pe lista celor eligibile a fi subvenţionate în România. „Am creat o nouă varietate pe care aş dori să o aduc în România. Poate este ceva nou pentru ţara dumneavoastră, însă am primit deja solicitări din partea unor fermieri de aici, din zona Dobrogei şi de lângă Timişoara. În aceste condiţii, solicităm sprijinul ministerului român al agriculturii pentru a include rodia ca fruct ce poate fi subvenţionat. Cred că va fi bine şi pentru economia locală”, i-a spus David Mizrahi ministrului Daea. Sursă bogată de fibre şi vitamina C, rodia este un fruct specific Israelului, dar care se cultivă şi în alte regiuni ale lumii. Conţine antioxidanţi puternici precum polifenoli, tanini şi antocianini, esenţiali pentru sănătatea inimii şi a organismului în general. „Tehnologia de cultivare nu diferă mult de cea a mărului. De aceea consider că ar putea fi o opţiune de viitor pentru această zonă. Clima se schimbă şi în România, iar investiţiile pe termen lung s-ar putea să sufere din această cauză. Încercaţi să vă diversificaţi culturile”, ne îndeamnă specialistul israelian.

David Saranga - ambasadorul Israelului în România şi Petre Daea - ministrul agriculturii_b
Lactate cu termen de valabilitate extins
Tot la AGRARIA am stat de vorbă şi cu Bella Schwartz, director de vânzări la compania ABL Technologies, care a dezvoltat o tehnologie specială de pasteurizare pentru prelucrarea produselor lactate proaspete cu termen de valabilitate extins. „Dacă în mod normal produsele naturale pot fi păstrate la frigider între 5 şi 10 zile, noi putem creşte această perioadă până la 30 de zile. Fără a utiliza conservanţi sau alte substanţe chimice. Şi vorbim aici de produse lactate, cum ar fi laptele de băut, iaurturile, brânzeturile şi aşa mai departe. Pentru a atinge aceste performanţe, nu folosim nici un fel de ingrediente ci doar tehnologia dezvoltată de noi ne ajută să extindem perioada de viaţă a produselor procesate. Investiţiile în echipamentele noastre pot fi amortizate într-un an şi jumătate, datorită beneficiului economic pe care îl poate aduce procesarea laptelui. Şi asta nu o spunem noi, ci fermierii care au achiziţionat linii de procesare produse de compania noastră. Este o investiţie bună pentru cei care îşi produc singuri materia primă. Adică nu este nevoie de cantităţi industriale. Nici măcar nu trebuie să proceseze întreaga cantitate de lapte pe care o colectează. E nevoie de un minimum de 3.000 de litri de lapte pe zi. Iar echipamentele noastre sunt foarte uşor de manevrat şi nu implică multe persoane pentru a le manipula”, susţine reprezentanta companiei israeliene. Aceasta a fost şocată de numărul mare de produse de import pe care le-a văzut în supermarketurile noastre. „Există o varietate mare de produse la raft, dar majoritatea vin din afară. E păcat că nu produceţi mai mult. Laptele de aici este foarte bun şi aş recomanda să se proceseze mai mult, pentru că profiturile pot fi foarte mari, iar fermierii trebuie să câştige din ceea ce produc”, afirmă Bella.

Gilad_Peled_b

Modelul israelian, unul de succes
Din delegaţia israeliană a făcut parte şi Gilad Peled (foto), directorul departamentului Agro-Technology, Water & Cleantech din cadrul Israel Export Institute, care ne-a lansat invitaţia de a participa la sfârşitul lunii iunie la expoziţia AgriIsrael 4.0, care va reuni liderii din industrie. „Secretul succesului agriculturii israeliene nu este legat de resurse, ci de capacitatea fermierilor de a asimila noile tehnologii. Pentru că nu e suficient să dispui de cea mai bună tehnologie dacă nu ştii să o foloseşti cum trebuie. Companiile israeliene nu vând doar produsul în sine, ci oferă asistenţă cumpărătorului. Practic, urmăresc implementarea unui proiect până la capăt. Dacă experienţa nu va fi un succes, fermierul va da vina întotdeauna pe compania care i-a vândut produsul. De obicei, însă, e nevoie ca cineva să-şi asume anumite riscuri, iar guvernul să susţină cumva investiţiile pentru implementarea de noi tehnologii. Cam asta este cheia către succes. Ambiţia noastră este să asigurăm mai multă hrană cu mai puţine resurse”, ne-a mărturisit Gilad. Potrivit acestuia, numărul companiilor israeliene care dezvoltă tehnologii agricole s-a dublat în ultimii trei ani, ajungând la peste 500. Unele tehnologii au fost iniţial dezvoltate pentru aplicaţii militare, aşadar vorbim de senzori de înaltă precizie, drone şi sisteme extrem de performante, care acum sunt utilizate în agricultură. O parte din aceste tehnologii vor fi prezentate cu siguranţă la Tel Aviv, cu ocazia AgriIsrael 4.0, unde sperăm să fim prezenţi.

Oportunităţi de afaceri
Concluziile vizitei la târgul de la Cluj le-a tras Bareket Knafo, şeful Misiunii Economice şi Comerciale din cadrul Ambasadei Israelului la Bucureşti: „Am organizat această vizită pentru a descoperi potenţialul enorm pe care îl are agricultura românească, dar şi pentru a prezenta oportunităţile de business pe care companiile israeliene le oferă în domeniul irigaţiilor sau al tehnologiilor de vârf din fermele de lapte şi nu numai. Suntem aici nu doar pentru a împărtăşi povestea magică a deşertului care a devenit rapid o oază. Am venit aici să învăţăm de la dumneavoastră, pentru a creşte împreună. Încercăm să identificăm care sunt modalităţile cele mai bune pentru a contribui la dezvoltarea agriculturii din România, iar asta este o provocare în sine pentru noi. Ştim că este un mare potenţial aici. Valoarea schimburilor comerciale dintre România şi Israel este estimată undeva la o jumătate de miliard de euro, departe de ceea ce ar putea fi. Israelul importă din România cam de două ori mai mult decât România importă din Israel”.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 10/237 (ediţia 1-14 iunie 2019)

 

Vizualizat: 329 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?