Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Irigațiile gălățene

Publicat: 22 aprilie 2015 - 17:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

• un proiect ambițios, încheiat dezastruos

Click pe poza pentru galerie!

Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Moldova Sud are în subordine șase unități de administrare cu activitate de exploatare, întreținere și reparații ale amenajărilor de îmbunătățiri funciare din județele Galați, Bacău și Vaslui. 

În acest articol analizăm starea sistemului de Îmbunătățiri Funciare (I.F.) gestionat de Unitatea de Administrare (UA) Galați Sud.

 

La 31.12.2014, Unitatea de Administrare (UA) Galați Sud deține o suprafață amenajată la irigat de 120.786 ha brut, (120.407 ha net), din care în Câmpia Covurlui - 115.775 ha brut, (115.324 ha net), iar în Brateșul de Sus - 5.111 ha brut, (5.083 ha net). Suprafața contractată în 2015 este de 27.263 ha. 

 

Starea infrastructurii gălățene de îmbunătățiri funciare 

Din anul 1980 s-a început execuția sistemului de irigații Câmpia Covurlui, finanțată de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Perimetrul cuprindea o suprafață de peste 220.000 ha. Schema hidrotehnică prevedea 5 stații de pompare de bază (câte două la Prut și Siret și una la Dunăre) și 24 stații de repompare. Astfel, 6% din suprafața amenajată necesita șapte trepte de pompare, 14% din amenajări - șase pompări, 28% - 5 pompări și doar 15% din suprafață se iriga cu o singură treaptă de pompare.

Între anii 1980 și 1992, sistemul de irigații a fost executat în proporție de 67%. Față de suprafața de irigații noi și modernizate, prevăzută în proiect - de 193.800 ha, în 1992, s-au recepționat 117.752 ha, lucrări începute, lucrări neterminate - 38.740 ha și lucrări neatacate - 37.300 ha. 

Acum, irigațiile funcționează în amenajările Câmpia Covurlui, Brateșul de Sus și Tecuci Nicorești Movileni. 

 

Scade interesul fermierilor pentru a contracta suprafețe la irigat 

La 31.12.2014, Unitatea de Administrare (UA) Galați Sud deține o suprafața amenajată la irigat de 120.786 ha brut, (120.407 ha net), din care în Câmpia Covurlui - 115.775 ha brut, (115.324 ha net), iar în Brateșul de Sus - 5.111 ha brut, (5.083 ha net). Suprafața contractată în 2015 este de 27.263 ha. 

Unitatea deține 23 de stații de bază și de repompare, din care 12 sunt funcționale, iar 11 nefuncționale, ele nemaifiind reparate din cauza lipsei solicitărilor de apă din partea beneficiarilor. Alte 7 stații de punere sub presiune sunt nefuncționale din același motiv. 

UA Tg. Bujor are o suprafață de 16.647 ha brut (16.590 ha net), în amenajarea Tecuci Nicorești Movileni, iar suprafața contractată în 2015 este de 7.927 ha. De asemenea, UA Tg. Bujor exploatează stația de pompare de bază SPA Ionășești și 42,42 km de canal de aducțiune. 

Din cele 18 stații de punere sub presiune (SPP), 17 sunt predate către cele opt OUAI-uri din zonă. În județ, din anul 2000, sunt înființate 52 OUAI-uri cu infrastructura preluată în proprietate și 5 FOUAI -uri, din care trei cu infrastructura preluată prin protocol de predare în folosință gratuită pe 49 ani.

Două FOUAI sunt fără infrastructura preluată: FOUAI Livești tergiversează solicitarea infrastructurii și FOUAI Tămăoani Fântânele refuză preluarea infrastructurii.

Aducțiunea rămasă la ANIF este funcțională iar până la declanșarea campaniei de irigații se vor face reviziile și reparațiile la SPA Dunăre, SPA Prut, SPA Liești, SPA Barboși și SPA Lonășești.

Deși suprafața amenajată este de 136.997 ha, se pot iriga doar 114.230 ha. Cu toate acestea, în 2015 s-au contractat doar 35.190 ha, deoarece mare parte din OUAI-urile din terasă nu mai sunt funcționale.

Reabilitarea infrastructurii de irigații, în sensul scăderii costurilor de udare și creșterii suprafețelor irigate, nu s-a concretizat. După 2010, de când s-au retras subvențiile pentru irigații, suprafețele contractate și efectiv irigate (udarea 1) s-au diminuat continuu.

Organizațiile și federațiile au proiecte de modernizare și de reabilitare a infrastructurii preluate de la ANIF pe Măsura 125.... Guvernul ar fi trebuit să aloce sume diferențiate pentru organizații și federații, în funcție de capacitatea acestora. De exemplu, FOUAI Câmpia Covurlui, care deține 75.000 ha, poate accesa doar un milion de euro, ca oricare altă organizație, deși a preluat: 108.148 km canale magistrale și principale; 10,009 km sifoane cu diametre de până la 3.500 mm; 6 stații de repompare, trei SPP-uri. La alocarea fondurilor europene pe Măsura 125 ar trebui să se țină cont de faptul că numai repararea unui agregat dintr-o stație costă peste 442.700 lei, reabilitarea a 100 ml (1.560 mp) la Canalul CMT - 342.510 lei sau repararea sifonului Mălina - 14.090.400 lei. Iar dacă federația nu este funcțională, nici cele 18 OUAI-uri nu pot uda. 

Sistemul de irigații. “La amenajările de irigații rămase la ANIF, întâmpinăm mari probleme în asigurarea securității și integrității obiectivelor din cauza lipsei personalului de exploatare și la întreținerea stațiilor de pompare. Firmele de pază nu sunt de acord cu paza acestor obiective din cauza condițiilor asigurate (lipsa energiei electrice, dispersarea pe suprafață mare) după reorganizarea ANIF. Pentru a spori producțiile agricole prin creșterea suprafețelor irigate trebuie implementat un pachet de măsuri prin care statul să sprijine beneficiarii de teren, în scopul reducerii costurilor cu aplicarea udărilor. Practica demonstrează că efectuarea irigațiilor cu înălțimi de pompare a apei de peste 50 m nu este profitabilă pentru structura actuală de culturi agricole, alcătuită în general din plante cerealiere. Acestea se pretează în amenajări mici, ale unor OUAI-uri bine organizate, ce pot să reducă cheltuielile de întreținere și de reparații, aflate în luncile râurilor (înălțimi mici de pompare, costuri energetice reduse)”, ne-a declarat Petru Bărceanu, director Filiala Teritorială Moldova Sud. 

Zonele unde se mai irigă pe suprafețe cu înălțimi mari de pompare sunt cele legumicole de la Cosmești-Tecuci și Vânători-Galați. Cheltuielile de exploatare, întreținere și reparații ale infrastructurii de irigații, fără costurile de distribuire a apei la plantă, pornesc de la 450 lei/1.000 mc pentru înălțimi mici de pompare a apei (de până la 10 m) și depășesc 1.500 lei/1.000 mc pentru pomparea apei la 90 m, în cazul celor 75.267 ha deservite de SRP 1 Vânători din Câmpia Covurlui. 

Infrastructura de desecare. În județ sunt trei amenajări de desecare în suprafață totală de 59.218 ha, din care 51.258 ha sunt în UA Galați Sud și 8.535 ha în UA Tg. Bujor. Galați Sud deține 24 stații de desecare, din care 13 în Câmpia Covurlui (11 stații funcționale și două nefuncționale) și 11 stații în Brateșul de Sus (6 funcționale și 5 nefuncționale). Cele 7 stații neoperative sunt cele de repompare pe rețeaua principală de desecare (canale colectoare), în zona lor fiind canale de ocolire pentru scurgerea și evacuarea apei din incintă. 

Agregatele de pompare prezintă uzură avansată, ca urmare a duratei mari de funcționare, unele fiind puse în funcțiune între anii 1965 și 1970. În lipsa banilor, s-au executat numai lucrări de întreținere și reparații curente. Unele stații sunt cuprinse în programul de reabilitare (SPE 4-1, SPE 3-1, SPE Valea Gerului, SPE 2-1, SPE Liești), celelalte (SPE Somova, SPE 1-3, SPR Șivița, SPR Drăculești) fiind propuse pentru reabilitare cu fonduri din investiții. O situație specială este la SPR Șivița, unde postul trafo nu mai prezintă siguranță în exploatare în urma cutremurelor din anii 1977, 1986 și 1990. 

Conductele de refulare de la SPR Șivița și SPE Drăculești sunt corodate și necesită înlocuire. 

Costurile reparării stațiilor de desecare și a întregii rețele, dar și ale enegiei electrice pentru evacuarea apei trebuie suportate de beneficiari, însă aceștia achită doar energia electrică, deoarece nu au bani pentru repararea agregatelor.

 

Planurile de investiții există! 

Analizând interesul organizațiilor din zona Cudalbi, Grivița, Matca, Sucursala Teritorială Moldova Sud a inițiat o notă de fundamentare pentru schimbarea soluției de asigurare a apei pentru irigații pe cele 14.732 hectare din amenajările existente. Astfel, se propune realizarea unei stații de pompare din acumularea Movileni (Siret), care va asigura funcționarea a 14.732 ha care în prezent primesc apă de la Dunăre printr-o stație de repompare cu înălțimea de 90 m și transportul apei pe circa 80 km de canale. S-a demarat achiziția pentru servicii de proiectare, elaborarea studiilor de prefezabilitate și de fezabilitate la obiectivul "Amenajare pentru irigații în Câmpia Covurlui - Schimbarea soluției de alimentare pentru S:14.732 ha amenajare existentă cu alimentare din acumularea Movileni", pentru care s-au alocat 395 mii lei în 2015. 

În sistemul de desecare pentru reabilitarea stațiilor SPE Liești, SPE 2-1, SPE 3-1, SPE 4-1, SCE Valea Gerului din Lunca Siret și AHC - Câmpia Covurlui s-au prevăzut 1.300.000 lei, iar pentru anul 2016 - 4.000.000 lei. 

De asemenea, pentru prevenirea alunecărilor de teren pe torentul Valea Rea (Nicorești) s-au alocat în acest an fonduri de 200 mii lei, iar pentru restul lucrărilor, încă 327 mii lei.

 

PROBLEMELE SISTEMULUI DE DESECARE 

Evacuarea apei din bazinul hidrografic Chineja se face printr-un complex de lucrări de îmbunătățiri funciare ale ANIF, compus din: Polder Foltești, Canalul de aducțiune Chineja, Lacul Brateș, Canalul de evacuare Ghimia și stația reversibilă SPR Ghimia. Lucrările au fost eșalonate din 1948 și până în 1970 în paralel cu îndiguirea incintei Brateșul de Sus și a Brateșului de Jos, și modernizate până în 1990. Atunci erau în curs de execuție modernizarea Lacului Brateș, reamenajarea Polder Foltești și regularizarea râului Chineja. Sistarea investițiilor și a lucrărilor de combatere a eroziunii solului din zonă (neexecutarea plantațiilor antierozionale) a avut ca rezultat colmatarea unei bune părți din complexul de evacuare a apei, care acum nu mai poate proteja incinta îndiguită a luncii Prutului inferior (24.000 ha), și nici localitățile Foltești, Stoicani, Frumușița, Tulucești și Șivița. 

Canalul Chineja a fost încadrat ca obiectiv de investiții - “Recalibrarea albiei râului Chineja și a digurilor de apărare, aval de comuna Foltești”, dar din lipsa fondurilor nu s-au mai parcurs celelalte etape. Oportunitatea realizării investiției a fost demonstrată de expertiza din 2009 și de experiența anului 2013, când au existat zone de dig cu deversări de ape, inundând peste 4.000 ha de teren agricol și numeroase obiective socio-economice. 

 

Lipsa lucrărilor de investiții determină: 

- producerea de inundații, rezultând distrugeri și pagube mari asupra rețelei de canale de desecare și de irigații;

- inundarea a 6.000 ha de teren agricol;

- afectarea a o sută de locuințe;

- extinderea lungimii de cale ferată afectată de inundații;

- deteriorarea drumurilor locale și tehnologice;

- degradarea condițiilor ecologice și de mediu. 

Lucrările sunt de interes general, iar costul lor este enorm - 20.323.280 lei, în comparație cu bugetul anual al ANIF. 

Totodată se impune ”Reabilitarea digului Polderului Lac Brateș”, ca urmare a fenomenelor extreme din ultimii ani, care, din cauza nivelului apei în lac cu mult peste cel maxim de exploatare, a fost pus în pericol de deversare și de rupere în mai multe zone. 

Nerealizarea lucrărilor de investiții duce la: distrugerea canalului de irigații CML; inundarea a 11.000 ha terenuri agricole; afectarea a 1.324 locuințe și a 31 de agenți economici; deteriorarea drumurilor locale și tehnologice; degradarea gravă a condițiilor ecologice și de mediu. 

Vizualizat: 565 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?