Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Introducerea asolamentului furajer în fermele zootehnice

Publicat: 10 martie 2017 - 14:59
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Asolamentul furajer este “cartea de vizită” pentru fiecare fermă destinată creşterii animalelor, care asigură autonomia furajeră în mod continuu şi fără restricţii, în condiţiile unei organizări raţionale a producerii furajelor, bazată pe alegerea unui sistem furajer eficient şi de calitate.

În acest asolament furajer, împărţit în mai multe sole, se introduce o anumită rotaţie a culturilor furajere, adaptată tipului de fermă (pentru producerea de lapte, pentru carne), condiţiilor naturale ale zonei şi pentru fiecare specie şi categorie de animale. Oricare tip de asolament furajer trebuie să producă şi să asigure aproape în totalitate autonomia furajeră a fermei în cele trei direcţii:
• Autonomia furajeră grosieră (cantitatea de furaje suculente, fribroase şi concentrate);
• Autonomia furajeră energetică (cantitatea de energie a furajelor, bazată pe conţinutul de glucide, lipide şi alte substanţe energetice);
• Autonomia furajeră proteică (cantitatea de proteine a furajelor).

culturi-furajere_3mar1Click pe poza pentru galerie!

Tipul de asolament furajer în rotaţia potrivită
Alegerea tipului de asolament furajer este condiţionată de condiţiile naturale de vegetaţie. Astfel:
- în zonele mai secetoase, fără posibilităţi de irigare, în structura rotaţiilor din asolament se vor introduce specii mai rezistente la secetă, cum sunt: sorgul, iarba de Sudan, meiul, sparceta, obsiga, lucerna, ghizdeiul;
- în zonele de câmpie sau de deal, cu precipitaţii suficiente şi mai bine repartizate în perioadele de vegetaţie, structura culturilor furajere este mai diversificată: porumb (boabe, siloz, masă verde), borceaguri de primăvară şi de toamnă, pajişti semănate (amestecurile de graminee şi de leguminoase), culturi pure de cereale şi de graminee anuale şi perene etc. (vezi tabel).
Asolamentul furajer cuprinde un anumit tip de rotaţie a culturilor furajere, care să satisfacă cerinţele cantitative şi calitative de hrană pentru animale, să menţină starea de fertilitate a solului şi să eficientizeze întregul sistem de producerea furajelor. Pentru aceasta, se sugerează folosirea unor rotaţii de lungă durată, în care se poate cultiva o diversitate mai mare de specii furajere, cu o gamă mai variată de soiuri, ameliorate pentru unele însuşiri performante (de precocitate, calitate, rezistenţă).

Asolament format din şase specii furajere
Pentru zonele de câmpie şi colinare, în care se asigură o bună constantă termică şi precipitaţii suficiente, se recomandă un asolament furajer format din şase specii furajere, cultivate în următoarea rotaţie: porumb –> borceag de toamnă –> pajişte semănată (3 ani) –> borceag de primăvară –> lucernă (4 ani) –> porumb. Acest tip de asolament, cu şase culturi furajere, semănate într-o rotaţie de lungă durată, are o serie de particularităţi:
• echilibrează balanţa furajeră a fermei în fiecare an de rotaţie;
• asigură realizarea indicilor de calitate a furajelor obţinute;
• eficientizează întregul sistem tehnologic de cultivare, prin reducerea unor lucrări agrofitotehnice (lucrări de semănat, în fiecare an, şi de întreţinere) sau de fertilizare (reducerea cantităţilor de îngrăşăminte, mai ales a celor cu azot);
• aprovizionează solul cu cantităţi însemnate de azot fixat pe cale biologică (borceagurile produc 150-200 kg/ha azot biologic şi lasă în sol între 30 şi 50 kg/ha azot biologic; pajiştea semănată, timp de trei ani, realizează între 300 şi 400 kg/ha azot biologic şi lasă în sol 70-90 kg/ha; cultura de lucernă, timp de 4 ani, produce între 600 şi 800 kg/ha azot biologic şi lasă în sol între 150 şi 200 kg/ha);
• realizează o scădere cu 30-40% a costurilor de producţie a furajelor şi a produselor animaliere.
Introducerea speciilor furajere în cadrul asolamentelor furajere necesită o bună cunoaştere a însuşirilor agrobiologice şi tehnologice ale acestor plante, a condiţiilor naturale din zona de referinţă (caracteristicile solului, evoluţia condiţiilor de climă) şi a cerinţelor de hrană ale animalelor.

STRUCTURA UNOR CULTURI PENTRU ASOLAMENTELE FURAJERE

 tabfurmar1

Articol publicat in revista Ferma nr. 4 (187) din 1-15 martie 2017

Vizualizat: 482 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!