Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Întâlnirea profesională a experţilor în pajişti

Publicat: 20 august 2019 - 13:04
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Simpozionul anual al Societăţii Române de Pajişti (SRP) s-a desfăşurat anul acesta la SCDA Lovrin şi a avut ca temă ameliorarea plantelor furajere pentru pajişti şi tehnologia pajiştilor semănate, domenii prioritare pentru pratologia din ţara noastră. La eveniment au participat membrii Societăţii Române de Pajişti, cercetători din domeniul pratologiei, cadre didactice universitare, cercetători din toată reţeaua Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi reprezentanţi ai asociaţiilor de crescători de animale.

Programul manifestării a cuprins prezentarea de lucrări ştiinţifice, dezbateri privind principalele probleme cu care se confruntă acest sector de activitate şi raportul anual de activitate al Societăţii. La finalul primei zilei a avut loc şi o vizită a culturilor şi a loturilor experimentale ale SCDA Lovrin.

Întâlnirea profesională a experţilor în pajiştiClick pe poza pentru galerie!

Performanţa productivă în zootehnie necesită o bază furajeră pe măsură
Societatea Română de Pajişti a fost fondată în urmă cu 12 ani şi organizează periodic astfel de întâlniri la care sunt discutate teme care preocupă specialiştii din domeniu. "Am dorit să urmărim şi am prezentat o serie de rezultate care s-au obţinut în cercetarea ştiinţifică românească. Dorinţa şi faptele noastre sunt de a lupta în scopul susţinerii cercetării româneşti în domeniu, mai ales că acum există o invazie, din afara ţării, cu soiuri de plante furajere şi tehnologii care oarecum trec peste ceea ce s-a făcut sau se face în România. Lucrările susţinute au făcut o prezentare a ceea ce noi am realizat pentru producerea furajelor în pajişti semănate şi care sunt în concordanţă cu ceea ce se întâmplă acum în lume. Rasele actuale de animale - spre exemplu vacile cu producţie mare de lapte (35-40 litri/zi) - nu pot fi întreţinute cu păşunile clasice, au nevoie de o furajare deosebită, altfel nu reuşeşti. Între baza furajeră, performanţa productivă a animalelor şi competitivitatea economică există o strânsă corelaţie, fiecare dintre aceste verigi trebuie să fie în armonie. O păşune bună se face cu altfel de tehnologii, ca cele discutate astăzi aici. Acesta a fost scopul întâlnirii noastre", ne-a declarat Rotar Ioan, preşedintele SRP.
Dintre lucrările prezentate, ne-a atras atenţia în mod deosebit cea realizată sub coordonarea profesorului Neculai Dragomir: "Pajişti semănate din zona de câmpie în relaţia sol - plantă - animal - produs animalier", o sinteză a peste 30 de ani de cercetare în domeniul pratologiei.

Subfinanţarea cronică şi consecinţele ei drastice
Cu regret, toţi participanţii la eveniment au remarcat că subfinanţarea cercetării în domeniul ameliorării culturii plantelor furajere a condus la situaţia actuală critică. "În ultimii 30 de ani, din cauza subfinanţării cronice a cercetării ştiinţifice s-a ajuns la o diminuare a activităţii de ameliorare a acestor plante şi, mai important, numărul cercetătorilor amelioratori, genetişti din acest domeniu a scăzut foarte mult. Din punct de vedere profesional, formarea unui cercetător pe domeniul geneticii şi ameliorării plantelor este o activitate foarte grea, aici ar trebui să intre oameni cu vocaţie. Aşa se explică printre altele, în momentul de faţă, şi faptul că rezultatul activităţii de ameliorare a plantelor, în general, şi al celor furajere, în special, rezultate cuantificate în numărul de soiuri sau de hibrizi autohtoni, a scăzut foarte mult. Aceasta este o realitate cunoscută de toţi", ne-a declarat Neculai Dragomir.

Întâlnirea profesională a experţilor în pajişti_b

Relaţia sol - plantă - animal
Lucrarea prezentată de Neculai Dragomir s-a adresat şi fermierilor prezenţi, nefiind axată pe un domeniu strict ştiinţific, ci tratând o problemă deosebit de interesantă a zilelor noastre: relaţia sol - plantă - animal, o activitate complexă care se reflectă apoi în produsele animaliere. Practic, toate aceste inputuri de natură tehnologică se transferă asupra animalelor şi asupra produsului de la animal. Acest aspect de cercetare ştiinţifică presupune o participare largă din toate domeniile colaterale ştiinţelor agricole, activităţi pluridisciplinare care concentrează foarte mulţi cercetători pe domenii diferenţiate. Pentru aceasta trebuie să fii un bun pratolog, un bun crescător de animale şi specialist în acest domeniu de activitate, procesator şi să cunoşti destul de bine zona agroecologică în care se desfăşoară astfel de cercetări. "Prin rezultatele obţinute, în această relaţie foarte complexă se poate vedea mai uşor şi mai direct ce înseamnă optimizarea proceselor de natură tehnologică şi cum se răsfrâng acestea asupra productivităţii animalelor şi asupra produselor animaliere, inclusiv asupra calităţii acestora. Tot ceea ce noi discutăm la modul general despre produsele agricole, în sensul alimentaţiei omului, se poate vedea într-un asemenea tip experimental complex. Prezentarea pe care am făcut-o este rodul a aproape trei decenii de cercetare", ne-a declarat Dragomir Neculai.
Asupra datelor prezentate vom reveni în numărul viitor al revistei Ferma.

Seminţe de plante furajere obţinute la Lovrin, pentru export
La SCDA Lovrin se face multiplicare de sămânţă pentru plante furajere pe circa 400 ha, din care 100 ha sunt cu golomăţ, 100 ha cu festuca, 70 ha cu lucernă, 30 ha cu Lolium perenne şi 100 ha cu Lolium multiflorum. "Cred că avem cea mai mare suprafaţă din ţară cultivată cu plante furaje pentru sămânţă. Producem anual câteva sute de tone de sămânţă de plante furajere. Din păcate, anul acesta culturile noastre au fost afectate de grindină şi producţia de sămânţă va fi cu circa 20-30 la sută mai mică. Cea mai mare parte a producţiei obţinute este contractată în străinătate. În România am vândut puţin, poate şi pentru faptul că nu ne-am făcut cunoscuţi", ne-a declarat Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin.

Nicolae Dragomir_b
Neculai Dragomir: “Dacă ne referim la producţia de sămânţă, peste 90 la sută din necesarul de seminţe de plante furajere pentru fermieri are provenienţă străină. În domeniul plantelor furajere amprenta ecologică a soiurilor este foarte importantă. Pentru fiecare nivel de altitudine, respectiv fiecare zonă de vegetaţie, trebuie să ai soiuri speciale de plante furajere adaptate unor asemenea condiţii, la care se adaugă cele adaptate diferitelor metode de utilizare, cosire repetată, păşunat sau mixt”.

Marinel Horablaga: "Acesta este primul an în care reuniunea Societăţii Române de Pajişti este organizată de către o Staţiune de cercetare din România. Desigur, am organizat acest eveniment cu sprijinul USAMVB Timişoara. La SCDA Lovrin avem un Laborator pentru ameliorarea plantelor furajere şi cercetări importante în domeniul pajiştilor şi plantelor furajere. De altfel, cercetătorii fostei Staţiuni de Pajişti de la Timişoara au fost detaşaţi la SCDA Lovrin".

 

Întâlnirea profesională a experţilor în pajişti_b

CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE PE TEME ACTUALE
La întâlnirea anuală a Societăţii Române de Pajişti am asistat la prezentarea următoarelor lucrări ştiinţifice:
• "Pajişti semănate din zona de câmpie în relaţia sol - plantă - animal - produs animalier" (SCDA Lovrin) Dragomir N., Marinel Horablaga, Dragoş M., Rechiţean D., Sauer M., Pădeanu I., Sauer I. şi Voia O.
• "Soiuri de trifoi roşu creat de SCDA Livada, cultivate în amestec cu graminee perene" (SCDA Livada) Moisa F., Şmit G.
• "Realizări şi perspective în ameliorarea gramineelor perene de pajişti pentru asigurarea multifuncţionalităţii şi sustenabilităţii sistemelor praticole" - Teodor M., Zevedei P., Bălan M.
• "Variaţia conţinutului de ß-caroten, acid ascorbic şi saponine la specia Medicago Sativa L., în condiţiile pedoclimatice din Silvostepa Moldovei" (USAMV Iaşi) Stavarache M., Vîntu V., Samuil C. şi Nazare A. I.
• "Festuca arundinacea în monocultură şi culturi asociate" (USAMV Cluj) Olar M., Rotar I. şi Vidican R.
• "Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Vaslui: trecut, prezent şi viitor" (SCDA Vaslui) Gavrilă C.


Articol publicat în revista Ferma nr. 13/240 (ediţia 1-14 august 2019)

 

Vizualizat: 390 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?