Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Înstrăinarea terenurilor

Publicat: 22 iulie 2019 - 14:39
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Prezenţa cetăţenilor şi a firmelor din alte ţări în agricultura din România a provocat deseori dezbateri la toate nivelurile (jurnalişti, fermieri, politicieni, opinie publică), ideea dominantă fiind că ei, străinii (după aderarea la Uniunea Europeană, termenul de străin pentru locuitorii spaţiului comunitar ar trebui reevaluat), s-ar fi întins prea mult, ne cumpără ţara ”bucată cu bucată” şi ne lasă fără pământ.

Din păcate, fenomenul nu a fost măsurat şi datele reale nu sunt făcute publice. Totul e învăluit într-o ceaţă groasă pe care statisticile nu au risipit-o. E bine să ştim, totuşi, cât pământ au cumpărat, cât lucrează etc., date care pun lucrurile în matca lor. Recent, însă, Agerpres a publicat un articol prin care vehiculează astfel de date puse la dispoziţie de Ministerul Agriculturii.

Teren_b

Italienii, pe primul loc
Lucrurile ar sta aşa: suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422.000 hectare la finele anului 2018, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri. Din punct de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane erau din Italia - 194, Germania - 80 de persoane, Franţa - 33, Austria - 31 persoane, Olanda - 28, Spania - 23, Belgia - 17, Danemarca - 16 şi Grecia - 10 persoane etc.
Informaţiile acestea, puse la dispoziţia agenţiei de presă chiar de minister, contrazic în mod evident procentul de 40 la sută pus în circulaţie după anul 2015, când Parlamentul European a publicat un studiu despre acapararea terenurilor, realizat de Transnational Institute, cu sediul la Amsterdam. Procentul a fost preluat în România de toate mediile şi „rostogolit” ca o informaţie certă. Consultând studiul respectiv, atât în limba engleză, cât şi în limba română, am aflat că procentul de 40 la sută nu e chiar literă de evanghelie. Într-un pasaj dedicat situaţiei din ţara noastră, autorii studiului afirmă că: ”În România, nu există informaţii statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care deţin terenuri agricole, dar, conform datelor din diferite surse, în prezent, până la zece la sută din suprafeţele agrare au ajuns în posesia unor investitori din afara UE, iar alte 20-30% sunt controlate de investitori din UE”.
Aşadar, o recunosc şi autorii studiului respectiv: nu dispuneam până acum de date oficiale. În studiu nu este folosit explicit procentul de 40%, aşa cum s-a întâmplat în România.
Prudenţi, experţii au spus că ”până la 10%” din terenurile arabile au ajuns în mâna unor investitori din afara UE, iar alte 20-30% sunt sub controlul unor investitori din UE. Dacă ţinem cont de relativismul formulat de autorii studiului, nu mai putem spune cu gura plină că procentul e chiar 40%! E cu siguranţă mai mic, dar nu atât de mic precum procentul care rezultă din datele furnizate de MADR agenţiei de presă. La o suprafaţă de 9.500.000 ha declarate la APIA, 422.000 de hectare cât ar lucra străinii, procentul ar fi de 5%. E, să recunoaştem, o diferenţă foarte mare. De observat că în statistica din articolul agenţiei sunt enumeraţi numai fermieri din spaţiul european, lipsind cei din afara spaţiului european (ţări asiatice, SUA, Republica Moldova etc). Deci, procentul de cinci la sută ar mai trebui crescut.

Teren_b


UN OBSERVATOR EUROPEAN AL PIEŢEI FUNCIARE

Datele oferite de MADR agenţiei de presă nu limpezesc situaţia prezenţei străinilor în agricultura românească. Nu avem o imagine clară şi completă a suprafeţelor de teren deţinute şi lucrate de aceştia. Unde lipsesc informaţiile corecte, îşi fac loc, deseori, tot soiul de opinii exagerate care se răspândesc şi influenţează judecata multor consumatori de informaţie.
Ce ar trebui făcut? Soluţia este avansată chiar în cuprinsul studiului invocat în acest articol: elaborarea unor instrumente de colectare a datelor şi înfiinţarea unui Observator European al pieţei funciare, cerut chiar de reprezentanţii sindicali ai fermierilor. Un astfel de Observator ar urma să ilustreze schimbările apărute în tipurile de proprietate funciară şi să includă criterii economice, sociale şi de mediu importante şi ar putea fi un pas semnificativ în sensul creării unei baze de date relevante din punct de vedere social şi cu adevărat paneuropene privind starea actuală a terenurilor din Uniunea Europeană.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 12/239 (ediţia 1-31 iulie 2019)

 

Vizualizat: 342 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agro Concept la Agromalim 2019 Hedere Oros Linamar la Indagra 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?