Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

INSECTICIDELE şi ALBINELE, în vizorul cercetării (II)

Publicat: 05 aprilie 2019 - 15:50
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Care este densitatea şi intensitatea atacului dăunătorilor de sol ai culturilor de porumb, floarea-soarelui şi de rapiţă în condiţiile agro-pedoclimatice specifice ţării noastre? Ce impact are tratamentul seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă cu insecticide neonicotinoide asupra producţiilor agricole şi asupra albinelor şi produselor stupului? Iată principalele întrebări care şi-au găsit parţial răspunsul în urma cercetărilor pe această temă coordonate de Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti. 

Potrivit datelor evidenţiate în lucrarea editată în cadrul proiectului de cercetare, condiţiile ecologice din Podişul Moldovei au fost favorabile pentru apariţia, evoluţia şi atacul organismelor dăunătoare, însă, din totalul speciilor inventariate, importanţă deosebită pentru pagubele produse la porumb prezintă dăunătorii care afectează culturile în intervalul cuprins între germinarea seminţelor în sol - răsărirea plantelor şi formarea primelor 3-5 frunze. La rapiţă, cei mai agresivi sunt dăunătorii de sol şi de plantă care afectează culturile de la răsărire şi până la recoltare.
Datele privind entomofauna dăunătoare din culturile de porumb s-au obţinut în urma observaţiilor şi determinărilor efectuate la SCDA Secueini - Neamţ. Entomofauna dăunătoare a fost alcătuită din 15 specii care au totalizat, în medie, anual 294,2 exemplare/mp. Cel mai mare număr mediu de dăunători s-a înregistrat la observaţiile efectuate decadal în lunile aprilie, mai şi iunie, când porumbul parcurge fenofazele de germinare a seminţelor - răsărire - formarea primelor 3-5 frunze.
”Ne propunem să facem cunoscute rezultatele obţinute în urma tuturor cercetărilor încheiate şi să le implementăm cât mai repede în agricultura zonală şi nu numai”, preciza Elena Trotuş, directorul SCDA Secuieni.

Insecticidele şi albinele, în vizorul cercetăriiClick pe poza pentru galerie!

Şi totuşi, albinele se împuţinează...
Punctul de vedere al apicultorilor a fost susţinut de Constantin Hurbă, apicultor şi membru al ACA Neamţ. Acesta a insistat pe necesitatea de a anunţa efectuarea tratamentelor şi de a folosi doar substanţe omologate şi în dozele corecte. ”Aş solicita să existe cu adevărat avertizări când se efectuează tratamentele, aşa cum şi noi anunţăm autorităţile când plecăm în pastroal şi să se utilizeze doar substanţe omologate, pentru efectuarea tratamentelor - inclusiv când ne referim la tratarea seminţelor. În ultimii ani, am observat o anumită schimbare a temperamentului albinei autohtone şi, de asemenea, atunci când terminăm culesul în anumite culturi, populaţia de albine este redusă, în proporţii diferite faţă de anii din urmă. Practic, se ajunge şi la reducerea la jumătate a populaţiei de albine. Oare de ce?”, se întreba Constantin Hurbă.

Cercetările vor continua
Chiar dacă vorbim despre rezultate obţinute într-o perioadă de studiu de un an de zile, acestea reprezintă un punct de plecare. Cercetările trebuie continuate, spun atât fermierii, cât şi reprezentanţii cercetării agricole româneşti. ”Anunţ aici faptul că, în caz că nu vor fi alte fonduri, ASAS, prin puţinele venituri pe care le are la dispoziţie, va finanţa reluarea cercetărilor încă din această primăvară. Sunt convins că şi tema de cercetare din Planul Sectorial va veni să completeze acest lucru. Este atât de importantă această temă şi cu efecte economice şi de prestigiu ştiinţific pentru români atât de însemnate, încât nu ne putem permite să o lăsăm deoparte. Nu o vom lăsa deoparte. Vom continua cercetările, astfel încât să avem rezultate pe o perioadă de măcar trei ani. Echipa de cercetare pe care o are România, mai ales pe domeniul protecţiei plantelor, poate oferi răspunsuri profesioniste la această problemă europeană. De altfel, consider că o importantă misiune a României, în calitatea sa de deţinător al preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, este aceea de reabilitare a bazei ştiinţifice de luare a deciziilor asupra politicilor europene pe domeniul agriculturii”, accentua preşedintele ASAS, Valeriu Tabără.
Lucrarea ale cărei concluzii au arătat faptul că tehnologia de tratament al seminţelor cu produse de protecţia plantelor pe bază de substanţe active din clasa neonicotinoidelor susţine o agricultură intensivă durabilă cu impact minim asupra mediului şi nu are efecte negative, pe termen scurt sau lung, asupra albinelor, atunci când produsele sunt utilizate în mod responsabil şi corespunzător, în conformitate cu instrucţiunile de pe etichetă, a fost doar una dintre cele şase tematici abordate în cadrul manifestării ştiinţifice organizate de SCDA Secuieni, judeţul Neamţ. Cu detalii legate de conţinutul evenimentului, vom reveni.

 Elena Trotus_b

Elena Trotuş: ”Proiectul este de o maximă importanţă pentru economia agricolă românească şi vreau să vă spun că partenerii noştri apicultori au monitorizat în permanenţă populaţiile de albine, atât în ceea ce priveşte dinamica lor, cât şi în ceea ce priveşte activitatea acestora. Sperăm că toate aceste parteneriate vor conduce la elaborarea a noi proiecte de cercetare pe care să le depunem la competiţiile următoare şi, astfel, să putem răspunde cerinţelor agriculturii zonale şi naţionale”.

Constantin Hurba_b

Constantin Hurbă: “Am văzut, din prezentările de astăzi, că aceste cercetări au avut rezultate bune pentru producţiile agricole. Fiecare, însă, se plânge de ceea ce îl doare. Din perspectiva apiculturii, reamintesc ceea ce spun toţi apicultorii, respectiv faptul că albinele trebuie protejate, inclusiv pentru că aduc un aport important şi în agricultură. Poate că protecţia albinelor trebuie mai accentuat realizată de către cei care lucrează suprafeţe mai mici de teren şi de către cei care aleg cu mai puţină atenţie produsele pentru protecţia plantelor.”

Valeriu Tabara_b

Valeriu Tabără: “N-a fost uşor să se realizeze această cercetare. Problema numărul unu era aceea de a demonstra faptul că cele trei neonicotinoide nu se regăsesc în locul de unde albina îşi ia polenul şi, ca atare, nu se regăsesc nici în miere. Ca cercetător, deşi poate prevăd anumite rezultate, nu îmi pot permite să trag concluzii sigure după doar un an de zile de studiu. Dar, având în vedere particularităţile anului agricol precedent, aş spune că rezultatele ne creează o bază extraordinară de certificare prin viitoarele cercetări pe acest domeniu.”

Carmen Mincea_b
Determinarea reziduurilor de insecticide
Analizele reziduurilor au fost realizate în laboratoarele ANSES - Franţa, QSI -Germania şi Primoris - Bulgaria. “Analizele de reziduuri care s-au efectuat în plantă, în polen, în miere şi în albine moarte, în laboratoare internaţionale acreditate ISO 17025, au demonstrat faptul că din 85 de probe, doar 18% au avut nivel peste limita de cuantificare a substanţei active în probă, arareori peste limita de reziduuri admisă, respectiv în boabele de porumb. Niciuna dintre probele de miere nu a depăşit nici măcar limita de cuantificare. Toate datele le-am transmis Agenţiei Naţionale Fitosanitare şi, înainte de a pleca la Bruxelles, personal domnul ministru Petre Daea ne-a solicitat rezultatele cercetării, pentru a le prezenta Comisiei Europene”, a explicat Carmen Mincea.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/232 (ediţia 15-31 martie 2019)

Vizualizat: 311 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?