Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Însămânțări de primăvară în luna lui Florar

Publicat: 05 mai 2015 - 19:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Lucrarea prioritară a lunii lui Florar este încheierea semănatului la culturile cu temperatura minimă de germinație de 7-10oC (floarea soarelui, porumb, soia, fasole ș.a.). De asemenea, se vor însămânța culturile cu temperatura minimă de germinație mai mare de 10oC (sorg, mei, orez, fasoliță, arahide), iar în culturile răsărite se iau măsuri de combatere a buruienilor, bolilor și a dăunătorilor. 

Click pe poza pentru galerie!

În acest an, primăvara s-a lăsat așteptată! Temperaturile negative din cursul nopților, manifestate chiar și în zonele favorabile culturilor agricole, și nivelul termic scăzut pe parcursul zilelor, pe fondul excesului de umiditate din multe zone, au întârziat vegetația tuturor plantelor. Primăvara, când plantele de grâu intră în stadiu de lumină (al fotosintezei) și până la alungirea paiului, sunt favorabile temperaturile de 8-10oC, iar în perioada de alungire a paiului sunt necesare temperaturi de 14-18oC.

Reamintim că nu trebuie neglijată lucrarea de efectuare a rigolelor de scurgere a excesului de umiditate, fenomen care poate să apară atât în toamnă, dar mai ales în primăvară, cu precădere pe solurile cu orizontul B gleizat, având ca efect asfixierea plantelor. Șanțurile de scurgere a apei trebuie verificate în primăvară ca măsură de prevenire a băltirilor. 

Tot acum, se impun, cât mai grabnic, măsuri de reînsămânțare a golurilor. În caz contrar, parcelele libere de culturi vor fi ocupate de buruieni care devin focare de înmulțire a bolilor și a dăunătorilor.

 

Semănatul culturilor cu temperatura minimă de germinație de 7-10oC 

• Lucrarea de însămânțare a florii soarelui trebuia încheiată până la 10 aprilie în Câmpia din sudul țării, în Dobrogea și în Câmpia din vestul țării și până la 20 aprilie în celelalte zone. Întârzierea semănatului până la finele primei decade din luna mai, conform datelor stațiunilor de cercetare, în funcție de mersul vremii, reduce recolta cu 500-1700 kg/ha. Orice întârziere a semănatului determină o răsărire neuniformă și deplasarea fazei de înflorire în perioada secetei de vară, cu efecte semnificative în diminuarea recoltei.

• Semănatul porumbului după epoca optimă, situație în care se găsesc mulți cultivatori, micșorează recolta cu 500-1500 kg/ha în zonele de câmpie și cu 200-1000 kg/ha în zona colinară - limitele menționate fiind mai mari în culturile neirigate în anii secetoși.

Reamintim că necesarul de unități termice al hibrizilor timpurii (grupa FAO 100-200) este de 801-1000oC și de 1001-1100oC la hibrizii din grupa FAO 200-300; la hibrizii mijlocii (grupa FAO 300-400) necesarul termic este de 1001-1200oC, iar la hibrizii târzii (grupa FAO 400-500) este de 1201-1350oC și ajunge la 1400oC la hibrizii foarte târzii (grupa FAO 550-600). Deci acolo unde se întârzie mult data semănatului, riscând ca în toamnă cultura să nu ajungă la maturitate, se impune schimbarea seminței și cultivarea de hibrizi timpurii.

• Soia și fasolea, având germinație epigeică, se seamănă la adâncime mică, deoarece semințele au o putere slabă de străbatere a solului. Pentru a germina însă, aceste culturi necesită o cantitate mare de apă, egală cu 125% din greutatea semințelor. Semănatul târziu și la adâncime mică în stratul de sol uscat determină răsărirea neuniformă și înflorirea târzie a plantelor, tocmai în perioada cu temperaturi ridicate și cu o umiditate relativ scăzută a aerului, ceea ce poate cauza diminuarea recoltelor cu 50% și chiar cu 70%.

 

Semănatul culturilor cu temperatura minimă de germinație mai mare de 10oC

• Sorgul se seamănă când temperatura solului la adâncimea de semănat (4-5 cm) este de 14-15oC. Devansarea semănatului, respectiv când în sol sunt doar 12oC, reduce numărul plantelor răsărite chiar la jumătate. Sorgul este o plantă xerofită, de aceea este numit și „cămila vegetală”, care dă recolte ce pot ajunge și la 10.000 kg de boabe la hectar. Hibrizii de sorg asigură recolte mai mari decât porumbul în condiții de deficit de umiditate, situație frecventă în multe zone din țară, cu precădere în partea a doua a verii.

Compoziția chimică a boabelor de sorg este apropiată de cea a porumbului, la ambele specii conținutul de proteină este între 11 și 12%, cel de grăsimi, între 3,7 și 4,7%, iar cel de amidon, între 72 și 75%.

Pe lângă utilizarea în furajarea animalelor și în alimentația oamenilor, boabele sunt folosite și în industria spirtului, a berii etc.

În prezent se găsesc hibrizi rezistenți genetic la Fusarium. 

Zonele vizate pentru extinderea acestei culturi sunt sudul, sud-estul și sud-vestul țării. Tehnologia de cultivare este mai ieftină decât cea a porumbului, iar planta are posibilități superioare de valorificare a solurilor nisipoase și sărăturoase. Distanța între rânduri este de 70 cm. Densitățile variază între 100.000 pl/ha pe terenuri nefertilizate și 300.000 pl/ha pe terenuri fertilizate la sorgul pentru boabe, între 40.000 și 60.000 pl/ha la sorgul pentru mături și între 70.000 și 80.000 pl/ha la sorgul zaharat.

• Meiul este o altă alternativă de cultură pentru cei care nu reușesc să semene alte culturi până la sfârșitul lunii mai. Conținutul boabelor în proteină depășește 10%, conținutul de substanțe neazotate este de peste 60%, iar conținutul de grăsimi este mai mare de 3%. Sunt de menționat și cerințele reduse față de condițiile pedoclimatice și avantajul unui răspuns bun la o tehnologie de cultivare mai ieftină, elemente care explică prezența acestei specii pe circa zece milioane de hectare în lume.

Perioada de vegetație a soiurilor cultivate în țara noastră este de 60-70 de zile.

Semănatul se poate efectua la 12,5 cm sau 25 cm între rânduri, la adâncimea de 2-3 cm, cu 10-25 kg/ha de sămânță.

• Orezul în țara noastră (situată în extrema nordică de cultură a acestei specii în Europa), este cultivat încă din anul 1786, când s-a înființat prima orezărie la Topolea-Banloc (jud. Timiș). În anul 1989, România cultiva 62.000 hectare, după care suprafața cultivată cu orez a regresat.

Semănatul orezului se face când temperatura solului este de 10-12oC, iar temperatura apei de 15oC. Pentru a avea la recoltare circa 600 de panicule pe mp, se seamănă 900-1000 semințe germinabile pe mp, folosind 250-300 kg/ha de sămânță.

• Fasolița (Vigna sinensis) se cultivă pe nisipurile din Oltenia. Semănatul se face când temperatura solului are minim 12oC, la distanța între rânduri de 50-70 cm, sau în benzi, la adâncimea de 5-8 cm, cu 60-70 kg de sămânță/ha.

• Arahidele se cultivă în țara noastră pe suprafețe restrânse, pe solurile nisipoase din stânga Jiului, dar și în sudul țării, pe o fâșie de-a lungul Dunării.

Semănatul se face când temperatura minimă din sol ajunge la 14-15oC, la distanța de 50-60 cm între rânduri și la 20 cm pe rând. Se vor folosi numai semințe din ultima recoltă. Semințele decojite se seamănă în cantitate de 40-70 kg/ha, iar păstăile rupte, în cantitate de 100-120 kg/ha.

 

Protecția culturilor semănate

În acest an, erbicidarea postemergentă s-a declanșat mai târziu, din punct de vedere calendaristic, față de anii anteriori, din cauza condițiilor climatice neobișnuite din prima parte a primăverii. În prezent se impune, pentru cei care au întârziat efectuarea lucrării, acordarea unei atenții deosebite alegerii erbicidelor, compoziției floristice a buruienilor din culturi, dar și fazei de vegetație a cerealelor, pentru a preveni efectele de fitotoxicitate care pot să apară la aplicarea unor erbicide după formarea celui de-al doilea internod al plantei.

Atenție trebuie acordată numeroaselor boli, dintre care la grâu amintim: pătarea în ochi a bazei tulpinii, rizoctonioza, făinarea, pălirea parazitară a frunzelor, helmintosporioza, ruginile cerealelor, fuzarioza ș.a.

Dintre dăunători menționăm: gândacul ghebos, viermele roșu al paielor, gândacul bălos al ovăzului, afidele, muștele cerealelor și alte insecte dăunătoare. 

De reușita lucrărilor de combatere a buruienilor, bolilor și dăunătorilor, prin depistarea acestora încă din faza inițială și prin folosirea substanțelor recomandate, respectând dozele și momentul optim pentru efectuarea tratamentelor, depinde succesul întregii tehnologii de cultură.

 

 

 

ȘTIAȚI CĂ...

• În luna mai începe recoltarea următoarelor plante medicinale (cultivate și spontane):

- flori de: mușețel, salcâm, soc, trifoi alb;

- petale de mac roșu;

- frunze de: castan sălbatic, dud, frasin, mesteacăn, urzică, nalbă mare, nuc, pătlagină, trifoiște de baltă;

- iarbă de: cimbrișor, coada racului, păpădie de rădăcină, rostopască, tătăneasă, trei frați pătați, urzică moartă albă;

- rizomi de ferigă;

- muguri de pin.

• Continuă recoltarea la:

- flori de: castan sălbatic, ciuboțica cucului, păducel, porumbar, urzică moartă albă, lăcrimioare, plămânărică, podbal;

- Iarbă de: rușcuță, traista ciobanului, vinariță, volbură;

- Rădăcini de: ciuboțica cucului, iarbă mare, ipcărige, săpunariță, strigoaie, urzică;

- Coajă de: călin, castan sălbatic, crușin, salcie.

Vizualizat: 491 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?