Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Incursiune în lumea controversată a OMG-urilor (III)

Publicat: 28 martie 2016 - 14:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În agricultură, biotehnologia a făcut posibilă o productivitate mai mare, o reducere a cheltuielilor și o gestionare mai bună a solului. Semințele transgenice fac munca de îngrijire a solului mai ușoară, merg bine cu tehnica de însămânțare directă și permit o combatere mai eficace a dăunătorilor, sunt de părere fermierii brazilieni.

Click pe poza pentru galerie!

Continuăm să exemplificăm tehnicile de inginerie genetică aplicate diferitelor specii de plante agricole, pentru a înțelege mai bine implicația mutagenă în ameliorarea plantelor.

Mutațiile (modificările) interspecifice interregnale
Porumbul modificat genetic cu rezistență la sfredelitor (Ostrinia nubilalis) MON 810 a fost realizat de compania Monsanto după ce au transferat o genă de la bacteria Bacillus thuringiensis care produce toxina Bt, toxică pentru insectele din ordinul Lepidoptera, inclusiv sfredelitorul european al porumbului. Există hibrizi de porumb cu două evenimente transgenice (rezistență la Ostrinia și rezistență la gliphosat (erbicid total) și cu trei evenimente (triple stack), respectiv rezistența la Ostrinia, rezistența la gliphosat și rezistența la Diabrotica virgifera, un dăunător din ce în ce mai mai răspândit și în România. Porumbul obținut prin inginerie genetică are un conținut de defumanizină (micotoxină cancerigenă aflată în plantele atacate de insecte) de 30-40 ori mai mic decât porumbul nemodigficat genetic!
Toxina Bt este inofensivă pentru om, deoarece starea cristalină sub care se sintetizează poate să fie dizolvată numai în condițiile specifice tractului digestiv al insectelor. Bacilul apare în mod natural și constant în mediu. Este o componentă a microfaunei solului și a fost identificată în toate arealele terestre.
Bacillus thuringiensis ssp. Tenebrionis eliberează toxina Btt care combate și Gândacul din Colorado la cartof. Practic, toxina nu ucide direct, ci provoacă anorexie (lipsa poftei de mâncare), astfel că în câteva ore - zile, în funcție de stadiul insectei, aceasta moare de inaniție. De altfel, insecticidele biologice de tipul Novodor, ale companiei elvețiene Valent Biosciences conțin toxina Bt din Bacillus thuringiensis. De aceea aceste substanțe se mai numesc și thuricide.
Și în România, Institutul de Cercetare pentru Protecția Plantelor (ICPP) București, împreună cu Alchimex SA și Centrul de Cercetări Antibiotice Iași au produs thuricide pentru combaterea Gândacului din Colorado, a omidei păroase și a omidei stejarului.
În zonele tropicale, unde solurile acide conțin cantități mari de metale toxice, a fost introdusă o genă bacteriană în culturile de papaya și tutun care determină producerea acidului citric în rădăcinile plantelor care blochează absorbția metalelor.
Cel mai cunoscut OMG este soia, care intră în compoziția unui număr extrem de mare de produse. Cu voie sau fără voie, aproape nimeni nu poate evita întâlnirea cu acest produs, intrat de mult în farfuriile noastre. Adversarii culturilor transgenice susțin că ar fi vorba de o adevărată bombă. Susținătorii culturilor transgenice îi contrazic. Disputa îmbracă forme virulente, ajungându-se chiar la procese răsunătoare, deznodământul acestor dispute fiind departe de a se pronunța.
De asemenea, se așteaptă un mare succes prin crearea unor varietăți de porumb care să producă substanțe plastice biodegradabile, care vor înlocui în mare parte materialele plastice actuale, poluante și costisitoare. E evident că fiecare din aceste aplicații vor fi analizate de organizațiile naționale și internaționale din domeniu.

Deși puternic contestate, plantele modificate genetic câștigă teren...
Susținătorii spun că nici un caz de îmbolnăvire nu a fost demonstrat a fi pe seama consumului alimentelor provenite din OMG. Mai mult, ei avertizează că folosirea celor peste 200.000 de pesticide în sistemul clasic de agricultură ar fi responsabile pentru mai mult de 1 milion de maladii anual. Comisia Europeană merge și mai departe în evaluările ei, apreciind rolul-cheie jucat de biotehnologii în creșterea competitivității continentului. Circa 2000 de companii din domeniul biotehnologiilor așteaptă "undă verde" pentru a recupera handicapul față de americani. UE a adoptat recent un Regulament (412/2015) prin care dă libertate statelor membre de a interzice sau limita cultivarea plantelor modificate genetic.
La nivel global, din cele peste 107 milioane hectare cultivate cu soia, aproape 80% sunt culturi OMG; din cele 179 milioane hectare de porumb, aproape 60 mil. ha sunt modificate genetic, 70% din producția de bumbac este OMG, iar 24% din rapiță este modificată genetic. Cele mai mari suprafețe cultivate cu biotehnologii se găsesc în SUA - peste 70 mil. ha, Brazilia - 41 mil. ha, Argentina - aproape 25 mil. ha, India și Canada - fiecare cu câte peste 10 mil. ha, China - 4,4 mil ha.
Chiar dacă suprafețele cultivate cu OMG au scăzut în ultimii ani pe bătrânul continent, UE (inclusiv România) importă anual peste 30 mil. tone de soia modificată genetic și aproximativ 6 mil. tone de porumb MG. Practic, 90% din soia importată și 25% din porumb sunt MG. Costul importurilor pentru UE este de peste 20 mld. de euro.

În România nu există nici o poziție oficială tranșantă referitoare la cultivarea OMG
"La nivel guvernamental, Ministerul Agriculturii a evitat să ofere o poziție clară, declarând că această poziție se va lua în viitor. Recent, un oficial de rang înalt din cadrul MADR a declarat că, atâta timp cât nu există îngrijorări legate de siguranța alimentară, nu va exista o rezistență la biotehnologii. Aceasta ar putea însemna că Ministerul Agriculturii ar fi pentru acceptarea OMG, după ce acestea trec de testele științifice", speculează USDA într-un raport. În același document se amintește și de scrisoarea trimisă de LAPAR Ministerului Agriculturii și premierului, prin care fermierii români solicit un punct de vedere clar pe această temă, exprimându-și nerăbdarea de a primi acceptul de a cultiva în special soia MG.
Ministerul Agriculturii din România a fost mereu deschis la nou, dar respectând principiul precauțiunii. Dacă Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) va spune că o plantă modificată genetic nu prezintă nici un risc pentru mediu și sănătatea umană și toată evidența științifică indică același lucru, atunci planta respectivă va merge către promovare", a declarat reprezentantul României înainte de aprobarea Regulamentului CE 412/2015.

Ultimul cuvânt aparține opiniei publice (neinformată, neavizată și ușor manipulabilă)?
Discuțiile din lumea virtuală au căpătat însă în ultimii ani conotații exacerbate, în special din partea celor care se declară împotriva OMG. Am ales din noianul de păreri o poziție oarecare, dar echilibrată și reprezentativă, spun eu, pentru majoritatea celor mai puțin avizați. O redau întocmai de pe un blog semnat anonim: "Io nu zic că musai OMG-urile îs o idee proastă. Doar că încă nu le cunoaștem suficient de bine efectele, ca să ne aruncăm cu capul înainte și să ne apucăm să le mâncăm fără nici o reținere. Io zic să pună EU sau SUA de niște studii pe măcar 25 de ani, pe parcursul a măcar două generații și abia după aia să aprobe". Despre studiile de care semnatarul textului redat anterior nu știa nimic am vorbit sumar în episoadele precedente ale acestui articol.
Problema este că interesele economice dictate de politic sunt, se pare, uneori oculte, iar declarațiile vădit ipocrite, chiar și ale celor care susțin OMG, de tipul, vezi Doamne, "populația se va tripla și lumea va muri de foame", umbresc toate rezultatele de cercetare ale unei întregi elite de oameni de știință. Doar rațiunea poate omologa rezultatele științei și nu politicul sau nu știu ce ONG care și-a făcut din lumea plantelor și animalelor un paradis virtual din ce în ce mai abstract.




SCURT INTERVIU CU MINISTRUL AGRICULTURII, ACHIM IRIMESCU
Ferma: În controversata problematică a biodiversității și biotehnologiei, oamenii de știință din lumea geneticii sunt preponderent de acord cu cultivarea OMG-urilor pentru alimentația omului, direct sau indirect. În același timp, alți oameni de știință din lumea medicală sau partizani ai unor organizații ecologiste susțin contrariul. Știința aplicată, în general, e ca și matematica: abstractă, clară, verosimilă. Dumneavoastră, în calitate de ministru al Agriculturii, de care parte vă situați?
Achim Irimescu: Considerăm că trebuie să ne situăm de partea științei și să luăm deciziile după consultarea opiniilor științifice ale instituțiilor europene abilitate în acest sens, și a mediului academic din România. Totodată, anterior luării deciziilor, este necesară consultarea asociațiilor reprezentative de fermieri, toate aceste demersuri trebuie realizate în vederea luării celei mai bune decizii în interesul național.

Ferma: Din moment ce genetica aplicată este o știință atât de avansată, pe care doar oamenii de știință pot să o explice în detaliu, de ce trebuie ca guvernele (politicul) să hotărască asupra acceptării sau neacceptării unor culturi agricole modificate genetic?
Achim Irimescu: Deși UE are o legislație foarte strictă în ceea ce privește autorizarea organismelor modificate genetic, acest subiect este foarte sensibil la nivel european. Conform procedurilor comitologice, în procesul de luare a deciziilor la nivel european, nu numai în ceea ce privește autorizarea OMG, guvernele statelor membre sunt cele care exprimă poziția adoptată la nivel național.

Ferma: Dacă România n-a fost de acord să cultivăm soia modificată genetic, de ce importăm șrot de soia din culturi OMG?
Achim Irimescu: Odată cu aderarea la UE, România s-a aliniat acquis-ului comunitar și în domeniul organismelor modificate genetic. Soia modificată genetic nu este autorizată pentru cultivare în UE, ci doar pentru import în vederea consumului. România importă șrot de soia modificată genetic pentru completarea necesarului de consum intern al sectorului zootehnic.
Notificarea companiei Monsanto Europe S.A., depusă în noiembrie 2005, privind autorizarea cultivării pe teritoriul UE a soiei modificată genetic, pentru care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor a emis în iunie 2012 o opinie științifică favorabilă, a fost retrasă de către companie în martie 2014.
Având în vedere că autorizarea cultivării OMG se realizează la nivel comunitar, precizez că la nivelul Comisiei Europene nu sunt întrunite condițiile pentru a fi luată în discuție autorizarea cultivării soiei modificată genetic, deoarece până în prezent nici o altă companie nu a depus o notificare în acest sens.





Articol publicat in revista Ferma nr.5(166) 15 - 31 martie 2016

Vizualizat: 621 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?