Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În primăvară numărăm… plantele de rapiţă!

Publicat: 13 mai 2018 - 01:10
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Odată cu intrarea în ultima lună a iernii, producătorii agricoli se întrebuinţează tot mai mult la pregătirea în cele mai bune condiţii a campaniei de primăvară, care bate la uşă.

 

Fermierii care au reuşit să înfiinţeze culturile de toamnă în perioada optimă de semănat, acum pot sta liniştiţi pentru că starea de vegetaţie a culturilor, îndeosebi a cerealelor păioase, se menţine destul de bună. Ceva probleme sunt la rapiţă, întrucât lipsa umidităţii solului a pus în pericol lanurile. De aceea, unii cultivatori aşteaptă să vadă cum va ieşi cultura de la iernare, pentru a decide dacă o vor întoarce sau nu!

rapita_b

GALAŢI
Jumătate din suprafaţa de rapiţă va fi întoarsă!
Drugan Stefan Cudalbi
În urma unei discuţii purtate cu directorul executiv al DAJ Galaţi, Doina Ragea, am reţinut că în judeţul Galaţi, aproximativ jumătate din rapiţa semănată în toamna trecută (circa 20 mii de hectare) va trebui întoarsă în primăvară.
Ştefan Drugan este unul dintre fermierii care va trebui să renunţe la cultură. „Am semănat circa 140 de hectare de rapiţă; nu au fost precipitaţii la înfiinţare şi cultura a intrat în iarnă nu foarte bine dezvoltată. Voi vedea la desprimăvărare cum va ieşi din perioada de stagnare vegetativă, dar sunt aproape convins că-mi iau adio de la rapiţă în acest an. Nu-s numai eu în situaţia asta. Am vorbit cu cei de KWS şi de la Pioneer să-mi dea sămânţă de porumb la schimb, ca să nu ieşim în pierdere. Mai fac două lucrări în plus şi am rezolvat-o!” ne-a declarat fermierul.

Noroc de toamna lungă şi blândă!
Anul acesta a semănat o sută de hectare cu grâu, în pus cu 60 hectare decât cu un an în urmă. În general, cultivă grâu pentru a plăti datoria arendatorilor săi. A avut noroc că a fost o toamnă lungă şi blândă. De la sfârşitul lunii iulie şi până în octombrie nu a plouat deloc! „Cultura a avut timp să recupereze. Am semănat soiuri româneşti, Glosa în special, pentru că sunt mai rezistente. Sămânţa mi-o fac singur, căci e mai economic. Însă problema este aceea că nici acum nu avem preţ la grâu! Asta ne omoară! Cu toate acestea, anul trecut am prins un preţ mai bunişor, în sensul că am vândut cu 0,65 lei kilogramul”, a precizat cultivatorul gălăţean.
Ştefan Drugan exploatează 650 ha în comuna gălăţeană Cudalbi. În primăvară va semăna 200 ha cu floarea-soarelui şi diferenţa suprafeţei va fi ocupată cu porumb. A achiziţionat ceva îngrăşăminte chimice complexe din toamnă, căci au fost mult mai avantajoase ca preţ, şi în această perioadă studiază ofertele companiilor distribuitoare.
La cerealele păioase va face o fertilizare cu uree în mustul zăpezii, în cantitate de 150 kg/ha.
„2017 a fost un an bun, nu extraordinar, cum toată lumea a afirmat! Partea proastă e, din păcate, că preţurile sunt cum sunt la cereale, la un nivel scăzut, iar toate celelalte se scumpesc an de an! Ar fi păcat să spunem că nu a fost un an agricol bun, dar noi, fermierii, suntem nemulţumiţi tot timpul, asta e!”, afirmă Ştefan Drugan.

TULCEA
„Nu am putut pune rapiţă cât aş fi vrut!”
Dumitru Tranulea -Tulcea
Tulceanul Dumitru Tranulea lucrează o suprafaţă de 400 hectare în partea central-vestică a judeţului Deltei Dunării, în Podişul Babadagului, pe raza comunelor Horia şi Izvoarele. În toamna trecută a semănat 190 ha de grâu, din soiurile Glosa şi Katarina şi 40 hectare de orz. Culturile de cereale păioase se prezintă destul de bine, au intrat în anotimul rece bine dezvoltate şi înfrăţite corespunzător. „Nu am putut pune rapiţă cât aş fi vrut, aşa că m-am mulţumit cu 40 ha semănate în condiţii extreme. Solul nu a avut suficientă rezervă de apă şi nu am vrut să risc. Mai mult de 40 ha nu am putut semăna! E posibil să scape cultura şi să nu o mai întorc în primăvară”, a susţinut fermierul.
Pentru campania agricolă de primăvară este pregătit să înfiinţeze culturi de floarea-soarelui şi de porumb pe aproximativ 130 ha. „Am ales să cultiv hibridul de floare NK Adagio de la Syngenta, un produs semitardiv cu tehnologia Clearfield, care anul trecut mi-a oferit peste 3,1 t/ha la neirigat. La porumb, m-am oprit la hibrizii din gama Optimum AQUAmax de la Pioneer, mai toleranţi la secetă”, ne-a declarat cultivatorul. Producţia de boabe din 2017, de peste 9.000 kg/ha, dar şi recolta de grâu de 6.500 kg/ha i-au dat curaj fermierului. “Am bucuria că am finalizat un proiect în valoare de 350 mii euro prin care mi-am dotat ferma cu toate maşinile şi utilajele necesare: de la combină, tractor, disc şi până la remorcă. Am toată gama de lucru în campaniile agricole, numai să-mi dea Dumnezeu sănătate şi putere de muncă să le pun la treabă!”, ne-a declarat Dumitru Tranulea.

„Am renunţat la floarea-soarelui!”
Jenaru Daniel - Tulcea
În satul General Praporgescu din comuna tulceană Cerna, Daniel Jenaru are semănate la această dată: 160 ha de grâu şi 120 ha de rapiţă. Dacă la grâu plantele (soiul Glosa şi Katarina de la Saaten Union) nu au avut de suferit în urma condiţiilor meteorologice din toamnă, în schimb la rapiţă situaţia este încă neclară. Fermierul aşteaptă cu înfrigurare încălzirea vremii, să vadă ce decizie va lua în această privinţă, dar după ultimele vizite în câmp. Consideră că circa 60% din culturi, înfiinţate cu hibrizi de la LG, Pioneer şi Rapool, pot fi salvate. „Anul trecut am obţinut cea mai mare producţie de grâu (6.500 kg/ha). Dar şi cheltuielile au fost pe măsură: două tratamente fitosanitare, fertilizare cu NPK - 200 ka/ha, două aplicări faziale de azot, un îngrăşământ... Altfel nu poţi obţine nimic pe dealurile astea sterpe”, a susţinut Daniel Jenaru.
În primăvară fermierul va semăna porumb pe 60 hectare şi, pentru întâia oară, mazăre pe 30 ha. Va încerca soiul Salamanca, de la Saaten Union, o varietate cu creştere determinată, cu potenţial de producţie ridicat şi cu rezistenţă foarte mare la cădere şi la aplecare. „Am renunţat să mai semăn floarea-soarelui, pentru că nu mai este o cultură profitabilă. La 1,3 lei kilogramul, consider că nu este un preţ bun! Apoi, necesită cheltuieli mari şi lasă terenul secătuit de elemente nutritive”, a explicat fermierul tulcean. Acesta a continuat precizând că ferma lui dispune de toată gama de maşini şi utilaje pentru a putea face performanţă în agricultură, toate cumpărate din credite bancare şi din profitul obţinut din activitatea fermei. Nu s-a încumetat să depună proiect de finanţare cu fonduri europene, deoarece sunt prea multe cerinţe şi birocraţie cât cuprinde.

HUNEDOARA
„La fermă, întotdeauna ne mai trebuie câte ceva!”
Pavel Iovaneasa
În satul Valea Dâljii, comuna hunedoreană Râu de Mori, Pavel Iovăneasă se nevoieşte cu ferma sa mixtă. „Am semănat culturile de toamnă, sunt în grafic. Adică zece hectare de grâu şi orz, din soiuri româneşti. La această oră culturile sunt sub stratul protector de zăpadă. S-a lucrat bine solul, terenul nu a avut destulă apă, dar pe parcurs au venit ploile şi culturile au pornit bine în vegetaţie, sunt frumuşele. Au fost câteva episoade cu ger, câmpul nu a fost acoperit cu omăt şi nu ştiu dacă au fost afectate plantele”, ne-a declarat hunedoreanul.
La primăvară va însămânţa 8 ha de porumb, ceva cartofi, 2 ha cu grâu de primăvară şi orzoaică pentru hrana oiţelor sale. Fermierul creşte 500 capete de oi din rasa Ţurcană, varietatea Brează, specifică zonei, efectiv suficient pentru ferma sa situată la poalele Munţilor Retezat. „Saivanul e nou, dar întotdeauna ne mai trebuie câte ceva. Avem nevoie de utilaje după tractor. Am unul de 100 CP luat pe un program european şi îmi trebuie gama de utilaje: un plug, un disc, o presă de balotat, în special utilaje specifice zootehniei. S-ar putea să mergem pe un proiect european, aşteptăm deschiderea sesiunilor de depunere la AFIR şi vom vedea atunci ce aplicăm”, ne-a declarat agricultorul.

Păşunea montană are nevoie de investiţii
Fermierul deţine 20 ha de teren arabil şi 65 ha de păşune. „Probleme sunt, căci suprafeţa de păşune s-a micşorat prin împădurire. Avem păşune de deal şi de munte, care nu-i calitativă. Ar fi nevoie de investiţii, dar nu se poate, pentru că am 35 ha de la primărie preluate prin contract pe termen scurt de cinci ani. Or, dacă nu am siguranţa că-mi va reînnoi contractul, nu mă pot angaja în investiţii. Am făcut lucrările curente de curăţire şi de întreţinere”, a explicat Pavel Iovăneasă.


VIABILITATEA PLANTELOR - INTERVENŢII ÎN CÂMP SPECIFICE LUNII FEBRUARIE:
- dacă luna este bogată în precipitaţii sub formă de ploaie, evacuarea apelor în exces de pe culturi prin efectuarea de rigole este obligatorie, băltirea apei determinând, în doar câteva zile, debilitarea şi pierderea plantelor prin asfixiere;
- dacă temperaturile se menţin ridicate, atacul de Zabrus tenebrioides se manifestă şi în această lună de iarnă şi, după caz, se impune efectuarea de tratamente când pragul de dăunare este atins;
- dacă pământul este neîngheţat, iar stratul de zăpadă este prea gros şi există pericolul de epuizare şi asfixiere a plantelor, literatura de specialitate recomandă tăvălugirea zăpezii;
- reţinerea zăpezii pe culturi, acolo unde este posibil, protejează plantele la ger;
- pe terenurile în pantă, o mai bună reţinere a apei şi prevenirea eroziunii solului se poate efectua realizând benzi tăvălugite de-a lungul curbelor de nivel, pe care zăpada se topeşte mai încet;
- în cursul lunii se recolteză monoliţi de sol, de 30 cm lungime, 30 cm lăţime şi 20 cm adâncime, astfel încât fiecare să cuprindă două rânduri de plante. Lădiţele cu monoliţi se introduc în camere neîncălzite, timp de 2-3 zile, apoi se ţin 12 zile la temperatura de 20oC, după care se determină procentul plantelor neîngheţate. Pentru a putea face comparaţii între situaţia actuală şi cea de la data intrării în iarnă, ridicarea monoliţilor trebuie efectuată din punctele marcate în care s-au făcut determinările în toamnă.
Viabilitatea plantelor se poate controla şi folosind o soluţie de tetrazoliu în concentraţie de 0,5%, care colorează în roşu celulele vii din nodurile de înfrăţire ale plantelor.
Ce alte lucrări aplicăm în luna lui Făurar, aflaţi din pag. 52-54 (Ioan BORCEAN)

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/207 (ediţia 1-14 februarie 2018)

Vizualizat: 135 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?