Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În luna iulie, combinele intră serios în… pâine!

Publicat: 22 iulie 2019 - 14:17
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Luna iulie reprezintă proba de foc a secerişului! Fermierii culeg ceea ce au semănat în toamnă! În toate fermele, flotilele de combine fac „pârtii” largi în lanurile coapte de grâu, rapiţă, mazăre sau soia.

La jumătatea lunii trecute, primele maşini de recoltat au intrat în lanurile aurii din Dobrogea, un ţinut destul de secetos, cu serioase deficite de umiditate în sol (secetă puternică şi chiar extremă în unele arii izolate). În judeţul Constanţa, în acest început de iulie, se recoltau ultimele suprafeţe de orz din cele 41.350 de hectare însămânţate. Producţiile au fost mulţumitoare, iar indicii de calitate la începutul recoltării au avut următoarele valori: umiditatea de 13-13,5%, iar masa hectolitrică 50-55 kg/hl.
Şi fermierii din sudul şi vestul ţării sunt implicaţi din plin în campania de seceriş la grâu. Cultivatorii fiind bine organizaţi, imediat după recoltarea cerealelor păioase de toamnă şi a rapiţei, au trecut la fertilizarea terenurilor cu îngrăşăminte chimice complexe încorporate sub brazdă, precum şi la efectuarea arăturilor. Specialiştii recomandă o lucrare de dezmiriştire superficială pe terenurile unde nu se poate face o arătură de bună calitate din pricina secetei.
De asemenea, producătorii agricoli au în atenţie lucrările specifice de întreţinere în loturile de hibridare de porumb şi de floarea-soarelui, dar şi irigarea culturilor, acolo unde este posibil, cât şi afectuarea tratamentelor fitosanitare la culturile semănate în primăvară.

jurnal-de-fermal19_b

GIURGIU
O campanie de seceriş antrenantă şi responsabilă
În prima decadă a lunii iulie, combinele recoltau ultimele lanuri cultivate cu orz, din cele peste 5000 de hectare semănate. Suprafaţa destinată acestei culturi a scăzut, dar în ultimii doi ani a început să crească, deoarece preţurile au devenit stimulative. Cultivatori de cereale şi de plante tehnice, cooperatorii giurgiuveni exploateză împreună circa 40.000 de hectare, din care aproximativ 17.000 sunt cultivate cu cereale păioase, 7.000 ha de rapiţă, 1.000 ha cu soia, 8.000 ha cu porumb şi peste 4.000 ha cu floarea-soarelui, la care se adaugă şi alte suprafeţe cultivate cu plante furajere şi cu alte culturi agricole.

Preţuri bune licitate din timp
„Noi nu am avut pagube pricinuite de ploile abundente sau de grindină. Culturile celor peste 50 de membri cooperatori au fost protejate. La momentul de faţă lanurile arată foarte bine, numai că urmare a umidităţii excesive, se constată un grad înalt de îmburuienare”, ne-a declarat Tudor Nenu, directorul executiv al Cooperativei Agricole Vlaşca 2008, cu sediul în comuna giurgiuveană Frăţeşti. Apoi a continuat: „Noi am licitat vreo 8000 de tone de orz şi l-am adjudecat la 141 euro tona, preluat din curtea fermierilor, iar 15.000 de tone de rapiţă le-am tocmit pe 24 aprilie la preţul de 360 de euro/tonă. A fost o decizie inspirată licitaţia. Mai rău îmi pare că nu am făcut şi la grâu - pentru că am întâlnit rezistenţă din partea membrilor cooperatori - când era un preţ bun pe bursă, la 76 de bani pe kilogram!”, a susţinut Tudor Nenu.
Culturile arată bine, s-au dezvoltat în condiţii vegetative normale. Producţiile la orz şi la grâu sunt bunicele, dar nu la potenţialul sperat de fiecare membru cooperator. „Nu vrem să dăm tot ce adunăm, ci proporţional! Vrem să apucăm cel puţin două-trei marje de preţ: înainte de recoltare, în timpul recoltării şi, eventual dacă mai e ceva, după seceriş. Dar, experienţa de zece ani a demonstrat că după recoltare preţurile au fost mai mici. În general, preţurile bune le-am obţinut urmărind Matif şi alte burse înainte de recoltat cu două-trei săptămâni”, a adăugat directorul executiv al Cooperativei Agricole Vlaşca 2008.

Culturi recoltate în... sincron: rapiţa şi grâul
La începutul lunii iulie, flotila de combine trăgea din plin în câmpurile cultivate cu grâu şi cu rapiţă. Anul acesta s-a întâmplat să se suprapună recoltatul celor două specii agricole. „Culturile sunt avansate din punct de vedere al coacerii, pentru că au fost temperaturi bune, ploile au fost moderate, venite la timp şi nu a fost o întârziere în dezvoltarea vegetativă, dar cred eu că va fi un pic afectată calitatea producţiei. În 25 iulie cel târziu va fi momentul final când vom încheia campania de seceriş”, a concluzionat Tudor Nenu.

CÂMPIA DE VEST
Seceriş întârziat de precipitaţii
Şi în partea de vest a ţării, producătorii agricoli sunt preocupaţi îndeaproape de activitatea de seceriş. După ce s-a mai oprit frontul de ploi şi umiditatea boabelor a ajuns în limitele optime, la sfârşitul lunii iunie s-a declanşat campania de recoltare a orzului. Ceva mai târziu faţă de anii normali, când lucrarea debuta în jurul datei de 5 iunie. Având o pondere mai mică în structura de producţie, în cel mult zece zile lucrarea va fi terminată.
Apoi, combinele se pregătesc pentru grâu. Campania de vară va dura circa o lună de zile, deoarece suprafeţele cultivate cu... „aurul pământului” sunt destul de însemnate. În judeţul Timiş sunt peste 130.000 de hectare însămânţate cu grâu, în Arad cam 120.000 ha, iar în Bihor ceva mai puţin de 100.000 de hectare.

Producţii mici şi de slabă calitate
„Eu cred că producţia de cereale păioase va fi mai mică şi, foarte probabil, de calitate ceva mai slabă. De obicei, în anii cu ploi nu obţinem o calitate foarte bună la orz şi la grâu. Avem probleme serioase cu bolile spicului, în special cu fuzarioza, că a plouat începând cu a doua zi de Paşti aproape o lună şi jumătate. Cumulat, precipitaţiile s-au adunat între 250 şi 300 litri pe metrul pătrat; asta înseamnă plante vulnerabile la fuzarioză. Aşa că toate lanurile sunt infestate. Din această cauză vom avea pierderi; dacă vor fi şi boabele fuzariate peste 1 la sută vom avea probleme cu grâul la comercializare”, ne-a declarat inginerul Ioan Andru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli - Aragra 2008 din Arad.
Producţiile sunt ceva mai mici şi din altă cauză, potrivit fermierului arădean. În vestul ţării, semănăturile de toamnă au răsărit în luna februarie, au început să înfrăţească în perioada martie-aprilie, în plină secetă, iar plantele, în funcţie de resursele de hrană, au eliminat o bună parte din fraţi. Din această cauză, densitatea la cerealele păioase nu este aşa cum s-au aşteptat producătorii agricoli.

Recoltă vândută din câmp
„De regulă, vreo 20-30 la sută dintre fermierii din Câmpia de Vest fac contracte futures pentru comercializarea recoltei, dar cei mai mulţi vând la recoltare. O mică parte, mai ales cei care au capacităţi de depozitare, vinde la câteva luni după recoltare, în nădejdea că va creşte preţul. La sfârşitul lunii iunie, preţul grâului era poziţionat între 600 şi 650 lei tona, cu indici de panificaţie buni, respectiv, 12,5 la sută proteină şi masă hectolitrică de 77 kg/hl”, a susţinut Ioan Andru.

Semănăturile de primăvară se dezvoltă normal
Culturile de primăvară - porumb, floarea-soarelui, mazăre şi soia - sunt frumoase, se află într-o stare de vegetaţie optimă la fermierii care au reuşit să semene la timp şi să respecte riguros tehnologiile de cultivare, respectiv erbicidări, fertilizări, tratamente fitosanitare şi, eventual, praşile, cine a mai apucat să facă. În concluzie, semănăturile de primăvară au o mai bună şansă de reuşită decât cele înfiinţate în toamna trecută.


ÎNGRĂŞĂMÂNTUL VERDE
Luna iulie este prielnică înfiinţării culturilor intermediare cu scop ameliorativ, pe solurile cu fertilitate scăzută, erodate şi tasate. În acest an agricol, cu dificultăţi serioase provocate de vreme, semănatul unor culturi cu scop de îngrăşăminte verzi în miriştea plantelor care părăsesc terenul devreme are numeroase beneficii, dintre care menţionăm:
- reduce compactarea şi contribuie la refacerea structurii solului;
- protejează solul împotriva eroziunii;
- stimulează acumularea de azot în sol, în special în cazul folosirii de plante leguminoase, reducându-se astfel consumul de azot din rezerva solului;
- au rol benefic asupra activităţii biologice din sol şi ajută la refacerea humusului;
- reduce înmulţirea buruienilor prin faptul că nu permite pătrunderea luminii până la suprafaţa solului;
- se pot folosi şi ca mulci, iar atunci când se descompun, au rol de compost;
- drenează solul prin perforarea stratului impermeabil de către rădăcinile plantei cultivate etc.
În UE, sistemul de agricultură cu îngrăşăminte verzi a devenit o obligaţie pentru fermieri şi este răsplătită financiar în funcţie de suprafaţa cultivată.
Ce culturi se pretează a fi cultivate în mirişte după recoltarea speciilor de toamnă, precum şi cerinţele tehnice la strângerea din câmp a recoltelor verii 2019 le aflaţi din pag. 42-44.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 12/239 (ediţia 1-31 iulie 2019)

 

Vizualizat: 431 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?