Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În lanul cu... mistreţi

Publicat: 12 septembrie 2019 - 15:47
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Inginerul Ion Marin, din Tecuci, om trecut de prima tinereţe, lucrează aproximativ 40 hectare de teren undeva în extravilanul municipiului. Terenul este jumătate în proprietatea sa, iar jumătate e preluat în arendă. Necazul lui cel mare este că de vreo trei ani de zile, sălbăticiunile pădurii fac prăpăd în lanurile lui cu păpuşoi.

Fermierul din Tecuci a lucrat o viaţă de om numai ca... „gostatist” (de la GOSTAT - Gospodăria de Stat) la Intreprinderea Agricolă de Stat Nicoreşti, mai întâi ca muncitor, apoi ca şef de fermă, după ce a urmat cursurile Facultăţii de Zootehnie. Înainte de Revoluţie, avea în responsabilitate ferma de producere a furajelor şi complexul de animale, îndeosebi vacile cu lapte. Din fostul IAS Nicoreşti, unitate de elită a agriculturii judeţului Galaţi, s-a ales praful şi pulberea.
Acum, inginerul Ion Marin se „întreţine” mai mult de plăcere cu o suprafaţă simbolică de pământ. A avut destule oportunităţi să ia mai mult teren în arendă în anii tulburi de după ’90, dar a considerat că nu e necesar. „Nu mănânc nici cu două linguri şi nici nu vreau să mor bogat!”, şi-a spus fermierul.

26s119_b

Prăpăd în lotul de hibridare
Pe o solă de unsprezece hectare produce sămânţă de porumb. De vreo trei ani de zile are mari probleme cu turmele de porci mistreţi care-i distrug cultura, munca lui de zi cu zi. „De când a început porumbul să intre în lapte, adică de prin luna iulie, sălbăticiunile pădurii fac prăpăd în lanul de păpuşoi. Vin turme întregi, ziua în amiaza mare, intră în mijlocul lanului de porumb, culcă plantele, muşcă foarte puţin din vârfurile ştiuleţilor mai fragezi şi merg mai departe, înaintând în lan spre alte stricăciuni. Într-una din zile, am numărat 22 de exemplare, îndeosebi scroafe cu purcei!”, ne declara fermierul tecucean la începutul lunii august.
Producătorul agricol a continuat, susţinând că „am pus pază şi ziua, şi noaptea, am mai stat şi eu de veghe. Degeaba! Le e frică paznicilor de atacurile scroafelor cu purceluşi. Nu mai ştiu ce să le fac. Am vorbit cu câţiva vânători din zonă, ba chiar le-am oferit un premiu în bani pentru fiecare «trofeu» adus. Nu mă interesează carnea de mistreţ... Nu s-au învoit, e specie protejată! Unii cunoscători, mai binevoitori, m-au sfătuit: «Domnule, pune-le cârpe date cu spray că miroase a om şi nu mai vin!» Am dat cu petarde, am făcut zgomot, gălăgie, fără nici un rezultat. Turmele de porci mistreţi nu se sperie, s-au învăţat cu metodele noastre şi-şi văd de treabă în lan. Dacă ţine tot aşa situaţia, când voi intra cu combina la recoltat, nu ştiu dacă mai culeg ceva din recolta de porumb!”

Ghinion... autohton!
Fermierul are în cultură sămânţa de porumb Bonfire - un hibrid timpuriu (FAO 240) cu bob sticlos, toleranţă bună la principalele boli şi la factorii de stres termohidrici; are rezistenţă la cădere şi la frângere. Ion Marian l-a mai avut în cultură şi în anii anteriori, pentru că produce sămânţă pentru SEMROM Muntenia SA - Complexul Agrosem Tecuci, societate cu care are dezvoltat de câţiva ani un parteneriat solid. S-a hotărât ca de anul acesta să nu mai cultive hibridul de porumb Bonfire, pentru că se pare că-i aduce... ghinion! Adică mistreţii!! Porcii sunt... autohtoni! Stau în zonă toată vara, au aproape apa Tecucelului, în care se pot bălăci în voie, iar când dă frigul, turmele se duc să ierneze în pădurile dese de stejar şi fag de la Buciumeni şi Ţepu.

 Ion Marin_b

MISTREŢII AU MÂNCARE, APĂ ŞI CONFORT, FĂRĂ EFORT
„Unde am lotul de hibridare, dar şi pe parcela de porumb în cultură comercială, sunt nevoit să irig din cauza secetei. Ei bine, acolo vin sălbăticiunile. Au la discreţie mâncare (ştiuleţi), apă (de la aspersoare) şi confort, fără nici un fel de efort! Şi să nu credeţi că numai eu sunt păgubitul, ci toţi fermierii din zonă se confruntă cu această problemă. Dar pe mine porcii mistreţi m-au afectat cel mai tare. Am pagube de cel puţin 15-20 la sută din recolta de porumb. Iar la suprafaţa mea se cunoaşte!”, a explicat exasperat Ion Marin.


Articol publicat în revista Ferma nr. 15/242 (ediţia 1-14 septembrie 2019)

Vizualizat: 478 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?