Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În ferma „Lanul auriu”

Publicat: 20 decembrie 2016 - 15:51
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

• recolta se coace la... foc controlat agronomic! 

Într-o dimineață... aurie de noiembrie, însorită și călduroasă, ițită după mai multe săptămâni de amiezi ploioase, am ajuns la ferma brăileană „Lanul auriu”, din localitatea Siliștea. Maria Andrei (foto), șefa fermei, tocmai făcea bilanțul necesarului de îngrășăminte.

„Am primit zilele trecute un transport de 20 tone de superfosfat - NPK 0:46:0; am aprovizionat din timp 40 tone de azotat, NPK 20:20:0, așa că am hrană pentru culturile mele timp de un an de zile. Pot spune că prețul este excelent, mai ales după ce a scăzut TVA și prețul gazului metan”, ne-a declarat administratorul societății agricole.

Rezultatele unui an rodnic
Maria Andrei e bucuroasă că a avut un an mai mult decât mulțumitor. Puțini fermieri se pot mândri cu producțiile obținute în acest an. În „Lanul auriu”, grâul s-a copt la „foc” controlat agronomic, dând o recoltă de 7.800 kg la hectar. Ne spune că a folosit două soiuri de grâu de la Limagrain care prind mai greu bolile. Plantele au talia joasă, spicul mare și aparatul foliar mai redus decât la multe alte soiuri de pe piață. Spune că la o densitate de semănat de 370-400 b.g./ha - relativ mică în comparație cu soiurile românești -, se obțin peste 600 de spice/mp. La floarea-soarelui a realizat un randament de 3.800 kg/ha, pe o suprafață de 200 ha, însă au fost și sole cu teren mai fertil care au rodit și la 4,3 t/ha. A avut în cultură semințe hibride Neoma și Neostar de la Syngenta. Porumbul este cultivat cu grijă în loturile de hibridare aducătoare de profit sigur și substanțial. Fermiera brăileană a fost, oarecum, mulțumită de preț: grâul l-a comercializat cu 60 de bani kilogramul, iar floarea-soarelui la 1,45 lei/kg. Comparativ cu anul trecut, la grâu, prețul a fost mai mic cu 10 bani/kg, dar a obținut producții mai mari, iar la floare a fost invers: recoltă mai mică, preț de valorificare mai bun.

Ghinionistă la cultura de rapiță
În toamnă, Maria Andrei a înființat într-un teren pregătit cum se cuvine 200 ha cu grâu, adică jumătate din suprafața pe care o lucrează în arendă. A fertilizat semănătura cu 150 kg de superfosfat s.a./ha. Câmpul era frumos, semn că în prag de iarnă cultura de dezvoltă optim vegetativ. „Nu pun rapiță și nici orz! Probabil că sunt ghinionistă în ceea ce privește rapița. De fiecare dată când am avut rapiță în cultură, a înghețat iarna. Asta m-a făcut să renunț și prefer să pun floarea-soarelui, folosesc niște hibrizi de la Syngenta foarte buni. De fapt, floarea-soarelui e cultura de care m-am atașat, o simt, e altfel”, ne-a declarat proprietara „Lanului auriu”.
Agricultoarea ne-a spus „povestea” orzului: „Nu prea se caută, dă o producție cam la fel ca și cea a grâului, dar are prețul mai mic. O aritmetică simplă este elocventă: la o recoltă de 6 t/ha de orz, înmulțită cu 50 de bani kilogramul, înseamnă 3.000 lei/ha. Dar, 6 tone de grâu înmulțit cu 0,60 lei/kg îmi aduc 3.600 lei la hectar. Și cheltuielile sunt la fel!”

Maria Andrei

Maria Andrei are o relație specială cu... apa!
Fermiera a rămas și cu vreo 40 de hectare de teren nearat în Baldovinești, din cauza ploii. Au căzut cam 300 l/mp; o vreme nu s-a putut intra cu plugul, că s-a format luciu de apă. Acum așteaptă ca vântul să usuce terenul, să intre cu plugul și peste arătură să fertilizeze cu 100 kg de superfosfat s.a./ha, iar în primăvară să semene floare. „De regulă, toamna fertilizez direct pe arături cu îngrășăminte chimice; le las așa până în primăvară, se dizolvă în timp când intru cu discul mare sau cu combinatorul, le bag în sol; dacă mai e și zăpadă, este excelent”, a susținut agricultoarea.
Sunt ani, mai cu seamă în perioadele ploioase, când apa băltește peste semănături. „Aș vrea să fie dată o lege ca oamenii care au teren și canale de desecare să plătească o taxă, să zicem 10 lei/ha, la ANIF, și din acești bani să fie plătită energia electrică pentru desecare. S-ar rezolva această situație care ne stânjenește lucrul”, consideră Maria Andrei, care „are o relație specială cu... apa”, fiind inginer hidro.

„Tot ce cumpăr, e cu banul strâns!”
„Profitul îl reinvestesc an de an; cumpăr utilaje și teren, până în 10 ha pe an; a ajuns hectarul la 18.000 lei, este prețul de referință în zona noastră. Ultima achiziție a fost combina New Holland, luată cu banii jos. Nu fac împrumut în bancă pentru că mi se pare că muncesc pentru dobânzi! Acum strâng bănuții pentru ca în anul 2017 să mă dotez cu un tractor de 150 CP. Am cumpărat o semănătoare mai performantă și nu o poate duce Belarusul de 100 CP pe care-l am, mai mult o târăște pe câmp. Iar dacă îi mai pun și 500 kg de îngrășământ, se poticnește!”, a precizat Maria Andrei.

“Lanul auriu”, etalon al performanței
Ferma „Lanul auriu” are o istorie de 17 ani, între arendașă și arendatori s-a statornicit o relație de familie; mai întotdeauna, fermiera le sare în ajutor. Arenda este 1.000 kg de grâu pentru un hectar sau contravaloarea în lei.
În județul Brăila am cunoscut o fermieră mulțumită de strădania ei. Ea spune că nu a întâlnit în ultimele șapte-opt sezoane de producție un an mai rodnic decât acesta care se încheie acum.. Secretul „tehnologiei obținerii marilor recolte” este experiența și munca. Ferma “Lanul auriu” a Mariei Andrei a ajuns un etalon al randamentelor sporite și al performanței, în care experiența este fructificată exemplar.


LUCERNA, ÎN AȘTEPTAREA CLIENȚILOR
La sfârșitul anului, Maria Andrei a rămas cu lucerna nevândută. A avut-o în cultură pe 16 ha și a realizat 6.000 baloți de fân de lucernă. „Am căutat pe net; nu găsesc clienți să le-o dau, chiar și la 10 lei, inclusiv TVA. A fost un an ploios și s-au făcut furajele. Așadar, am rămas cu șopronul plin de lucernă curată”, spune Maria Andrei.

Maria Andrei
Maria Andrei: „În ultimii șapte-opt ani nu am întâlnit un an mai rodnic ca acesta. Ploile căzute la timp în prima parte a anului au făcut minuni”.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 22 (183) din 15-31 decembrie 2016

Vizualizat: 361 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?