Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În fermă la Tuchiluș

Publicat: 06 septembrie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Ultima etapă a vizitei organizate de NaturEvo la sfârșitul lunii iunie a.c. pentru grupul de jurnaliști agrarieni din care cu satisfacție am făcut și eu parte a fost cea de la Agrimat Matca, unde gazdă ne-a fost chiar Gavrilă Tuchiluș, inginerul zootehnist care a transformat fostul IAS Tecuci, cu producție mică și costuri fabuloase, într-o fermă profitabilă și cu un management profesionist.

Click pe poza pentru galerie!

Transferat în 1990 în acest spațiu care nu se deosebea cu nimic de alte organizări agricole pre-decembriste, protagonistul acestui incredibil reviriment, specialistul de 33 de ani la acea vreme, făcea o micro-revoluție... „Arzând etapele tranziției”, la doar un an de la sosirea sa, societatea pe care o administra a ajuns să exporte fructe în țări din Uniunea Europeană, iar banii așteptau un curs bun până să fie reinvestiți, pentru ca valoarea afacerii să crească, uneori, exponențial. Datorită calităților sale organizatorice de excepție, unii chiar îl vedeau în funcția de ministru al agriculturii. Astăzi, lucrează împreună cu fiul său aproape 5.000 de hectare și crește peste o mie de vaci de lapte din rasa Holstein, sectorul zootehnic fiind practic marea lui pasiune. Tehnologia de ultimă oră, disciplina de fier și totala implicare sunt câteva dintre secretele acestui succes incontestabil, o adevărată poveste demnă de un vis american, desfășurat... tocmai la Galați.

 

Am nimerit în plină campanie de seceriș...

Când am ajuns în fermă, se recolta orzul de sămânță, iar datele provizorii indicau o producție medie de 5.630 kg la hectar. „Dacă am înregistrat sporuri de producție, asta se datorează și echipei NaturEvo și a produselor sale. Folosim aproape la toate culturile, inclusiv la vița-de-vie, un anumit tip de produse care reduce evapotranspirația și face ca planta să fie mai rezistentă la secetă, la radiații și la insolație”, ne-a declarat acesta. Cea mai mare suprafață, respectiv 1.520 hectare, a fost însămânțată cu grâu. Cultivă un soi austriac - Stefanos, care are calități de panificație deosebite, peste 34% gluten și peste 12% conținut de proteină. Totuși, circa 90 la sută din suprafața cu grâu este însămânțată cu soiuri românești produse la stațiunea de la Fundulea. „Achiziționăm în fiecare an baza, după care multiplicăm și o parte o vindem la fermierii mici, iar restul o cultivăm noi. Anul acesta avem Glosa, Miranda, Otilia și Izvor. Densitatea de sămânță la semănat este în jur de 550 boabe germinabile pe metru pătrat, iar în anumite situații depășim 600”, a explicat fermierul. La grâu spera să obțină o producție de cel puțin 6 tone, la fel ca și la orz. Orzul îl stochează în mare parte, pentru că prețul actual nu îi permite să-l vândă. „În condițiile în care kilogramul de orz este 55 bani, iar eu am cheltuit în jur de 2.600-2.700 lei pe hectar, dacă tragem linie ajungem pe zero”, spune el. Producția o depozitează în silozuri și magazii, având o capacitate totală de stocare de 15 mii tone.

 

Calitatea vinde producția

Pentru Gavrilă Tuchiluș calitatea recoltei este mai importantă decât cantitatea. Ghidându-se după acest principiu are numai de câștigat în relația cu traderii de cereale. „Cine mă întreabă de grâu furajer, le spun că la facultate, acum 35 de ani, nu am învățat despre așa ceva și știu să fac numai grâu cu calități de panificație. Ne dorim să obținem o producție de calitate, grâu cu peste 12% proteină, ca să beneficiem de un preț mai bun la valorificare. Am vândut anul acesta grâu cu 0,9 lei/kg, dar și cu 0,6 lei”, ne-a mărturisit acesta.

Deși condițiile climatice nu au foste cele mai bune sezonul acesta, seceta punând o mare presiune asupra culturilor în toamnă, a reușit să țină situația sub control datorită tratamentelor aplicate la timp. „Rapița am semănat-o de două ori din cauză că pe 5 august a venit o ploaie torențială, de 60 litri, și am fost nevoiți să o întoarcem. Am semănat din nou și în final s-a dovedit că am făcut o alegere bună. Programul de fertilizare din toamnă, cu îngrășăminte complexe de mare valoare, printre care și Novatec Classic, îngrășăminte cu sulf, după care, în primăvară, am aplicat 280 kg de amosulf, îngrășăminte foliare, plus programul de combatere, ne va ajuta să recoltăm în medie peste 3,5 tone la hectar la cultura de rapiță”, ne spunea fermierul gălățean. În acest caz, investiția pe hectar se situează undeva în jur de 3.500 lei, iar suprafața însămânțată cu rapiță a fost de 600 hectare.

La cultura de coriandru a renunțat anul acesta, în favoarea grâului de primăvară, o varietate de grâu durum. „Am luat tot pachetul de la Soufflet, am respectat tehnologia pe care ne-a dat-o și în final am realizat o producție medie de 4,3 tone la hectar, pe care am și valorificat-o cu 0,84 lei/kg. Cu siguranță voi cultiva și la anul. Dar cred că mă voi întoarce și la coriandru, pentru că este o cultură ușoară și cu piață de desfacere foarte bună și un preț mulțumitor. Dacă obținem 2 tone pe hectar este foarte rentabilă. Costul de producție nu depășește 1.800 lei pe hectar. Avem experiența celor cinci ani și cred că vom însămânța o suprafață mai mare, pentru că există cerere”, e hotărât fermierul.

 

Dependența de glifosat

Neavând posibilitatea irigării la scară largă, pentru a diminua efectele secetei, conservarea apei în sol prin lucrări agronomice este o necesitate. „După recoltat urmează imediat o lucrare de dezmiriștire, pentru a accelera procesul de mineralizare a resturilor organice, să rupem capilaritatea solului pentru a conserva apa în sol și să inițiem germinarea unui nou val de buruieni și a samulastrei rezultate în urma pierderilor combinei. Astfel pregătim terenul pentru viitoarea cultură. Unde avem probleme cu buruieni, intervenim chimic cu glifosat”, a precizat inginerul șef Cătălin Bârlădeanu. „Fără glifosat, nu se poate face agricultură. Eu când am venit aici acum 26 de ani nu aveam Sorghum halepensis. Deși noi acum combatem sorgum atât din sămânță, cât și pe miriște, aceasta vine prin apa de irigat, este adusă de păsări, de animale, se înmulțește și este o buruiană foarte problemă. De aceea, glifosatul trebuie să rămână în tehnologia culturii la noi”, este de părere administratorul Agrimat Matca.

„Domnul Tuchiluș face agricultură în condiții extreme. Cu toate acestea, starea fito-sanitară este excepțională. Aici s-au făcut tratamente pentru stimulare și împotriva pierderii umidității. Am insistat pe o nutriție foarte bine echilibrată. Cultura de grâu este toată în picioare, deși au fost momente anul acesta în care nu s-a putut intra în teren și în felul acesta atacul de boli a fost foarte rapid. Și totuși, în condițiile de aici, se obțin niște producții foarte competitive, chiar dacă terenul nu este la fel de fertil ca și în Bărăgan”, ne-a explicat Ioan Enoiu, fondatorul NaturEvo.

 

 


MESAJ PENTRU DACIAN CIOLOȘ

Ca de obicei, porumbul este a doua cultură ca pondere la Agrimat Matca, cu 730 de hectare înființate în această primăvară. A doua după coriandru! Cultivă doar hibrizi AQUAmax de la compania Pioneer, iar în anii normali producția este în jur de 11 tone la hectar. Probabil suprafața alocată acestei culturi ar fi mult mai însemnată dacă ar exista posibilitatea irigării cu apă din Siret. „Ne aflăm la 86 km distanță de Dunăre, la penultima stație. Ca să ajungă apa la noi este nevoie de 14 zile. Anul trecut, din cei 400 mii de metri cubi de apă comandați, doar 76 mii de metri cubi au trecut prin stația noastră de pompare. Vă dați seama ce pierderi au fost. M-a costat 2.500 lei hectarul de cultură irigată. Am venit cu o alternativă la ministrul Tabără, să utilizăm apa din Siret. În acest caz, timpul s-ar reduce la 12 ore, iar costurile s-ar înjumătăți. Tot platoul acesta s-ar putea iriga, inclusiv vatra satului, astfel încât legumicultorii din Matca nu ar mai fi nevoiți să foreze puțuri, că și așa au stricat pânza freatică prin acțiunile lor. Fac apel la domnul Cioloș (fostul comisar european al Agriculturii și actualul premier al României - n.r.), să se aloce mai mulți bani de la bugetul de stat pentru acest proiect. Seceta este foarte agresivă în zona noastră. Deșertificarea bate la ușă. Diferențele de temperaturi sunt foarte mari. Irigațiile sunt o necesitate pentru noi!”, susține Gavrilă Tuchiluș.

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.15(176) 1 - 15 septembrie 2016

Vizualizat: 933 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!