Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În Dobrogea se simte lipsa marilor proiecte de irigaţii

Publicat: 18 iunie 2017 - 01:09
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La sfârşitul lunii trecute, pe parcursul a două zile, Asociaţia Producătorilor Agricoli Privaţi de Cereale şi Plante Oleaginoase Constanţa, a cărei conducere a fost preluată recent de Gheorghe Albu, a organizat conferinţa cu tema: „Schimbările climatice - o nouă provocare a spaţiului agricol dobrogean”.

La această manifestare au fost prezenţi reprezentanţi din mediul academic (vicepreşedintele Academiei Române - Cristian Hera, vicepreşedintele ASAS - Mihai Nicolescu, cercetători), din mediul universitar, precum şi din mediul de producţie agricolă (Laurenţiu Baciu - preşedintele LAPAR, Adrian Rădulescu - preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România, Gheorghe Albu - vicepreşedinte LAPAR, Dumitru Manole - administrator First Grain), Elena Mateescu - directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Meteorologie, numeroşi fermieri şi reprezentanţi ai presei.
La conferinţă fost invitat şi a participat şi ministrul Agriculturii, Petre Daea, aşadar s-au reunit practic toţi factorii decizionali în luarea unor măsuri şi găsirea unor căi şi metode de atenuare a efectelor climatice extreme pentru care Dobrogea are o problemă majoră.

conferinţa cu tema: Schimbările climatice - o nouă provocare a spaţiului agricol dobrogeanClick pe poza pentru galerie!

Câmpurile comparative de la Amzacea
Programul a cuprins vizitarea a două platforme tehnologice cu cele mai importante culturi de orz, de grâu de porumb, soia şi floarea-soarelui, amenajate pe terenurile cultivate de SC Sport Agra SRL în comuna Amzacea şi la Viişoara, comuna Cobadin, la sediul Grupului de firme Argonaut, administrat de Gheorghe Albu.
În Amzacea, una dintre cele mai aride zone dobrogene, participanţii la eveniment au putut vedea câmpurile comparative cu culturi de cereale păioase de toamnă şi prăşitoare de primăvară. „Am căutat în toţi cei 17 ani de când am venit aici să testăm soiuri precoce de grâu cu talie joasă, de 75-80 cm. De ce? Pentru că avem fenomene meteo extreme. În anii 2010 şi 2013, s-au înregistrat cumulat 22 mm precipitaţii în luna iulie, urmate de fenomene naturale extreme: vânturi, furtună care au culcat la sol mai toate cerealele. La noi se instalează arşiţa din 5-10 iunie, tocmai când are loc umplerea boabelor. Avem aici soiuri de grâu pe care le recoltăm pe 20-21 iunie, cu producţii în dinamică 8-9,3 tone/ha. Noi, agricultorii, nu avem, şanse să rezistăm pe piaţă dacă nu facem minim 6 tone de grâu la ha, pentru că preţurile se duc mereu în jos”, a susţinut gazda, fermierul Dumitru Manole. Acesta a continuat: „Începând cu mijlocul lunii iunie nu au mai existat precipitaţii. Ne-am confruntat cu o secetă persistenţă, de fapt ne-a intrat în obişnuinţă. Nu a fost posibil să se prelucreze solul în sistemul clasic, aşa că am ales să scarificăm. În zona noastră se simte lipsa marilor proiecte de irigaţii şi a împăduririlor”.

Soiuri noi de cereale în testare
Câmpurile comparative se află într-o solă în suprafaţă de 80 hectare. Au fost prezentate soiuri noi de orz şi grâu cu o înspicare mai rapidă şi care depăşesc perioada de arşiţă cumplită de 41 de grade Celsius.
Şi pentru culturile de primăvară, testele au arătat că semănatul mai timpuriu are destule avantaje, mai cu seamă în privinţa depăşirii perioadei critice din mijlocul verii. „Noi am adaptat tehnologiile la schimbarea condiţiilor climatice pentru soia şi porumb: soia o semănăm începând cu 15 martie, iar porumbul între 20 şi 25 mai. Aplicând această schimbare a epocii de semănat, rezultatele din câmpurile comerciale în acest bazin agricol Amzacea sunt de peste 4 tone/ha la floarea-soarelui”, susţine Dumitru Manole.
„La cereale păioase avem probleme cu unele buruieni. Vă spun sincer, dacă nu vom face un front comun să scăpăm de acestea, nu vom mai putea produce sămânţă de grâu”, a atras atenţia fermierul constănţean, care nu a omis să precizeze că nu trebuie lăsaţi nesupravegheaţi agenţii de dăunare, întrucât „Orobanche este principalul factor de restricţie în ceea ce priveşte cultura de floarea-soarelui”.

Culturile de porumb şi soia, o adevărată aventură
La Amzacea sunt două societăţi, una axată pe comercializarea producţiei agricole şi a inputurilor şi cealaltă preocupată de cultivarea terenului. Este o afacere de familie administrată de ginerele şi fiica fermierului Dumitru Manole. Sediul firmelor se întinde pe şase hectare, unde sunt spaţii depozitare de 10 mii de tone, hale pentru utilajele agricole, autocamioane pentru transportul agricol. Împreună, cele două societăţi au o cifră de afaceri de peste 41 milioane de euro.
„Ne ocupăm de producerea de sămânţă, mai ales de cereale păioase de toamnă. Structura de cultură este acum următoarea: 400 ha de cereale păioase, în speţă grâu, 270 ha de floarea-soarelui şi o aventură în cultivarea soiei de vreo trei ani şi a porumbului, ce ocupă fiecare câte 80 de hectare”, a precizat agricultorul.

Studenţii de la Agronomie, în practică la Viişoara
La Viişoara am găsit în jur de o sută de studenţi ai Facultăţii de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare din cadrul USAMV Bucureşti, aflaţi în practică, însoţiţi de prof. univ. dr. Toma Adrian Dinu, decanul facultăţii.
„Dintotdeauna Dobrogea a fost un pol al secetei, al bătăii şi intensităţii vânturilor. Crivăţul pe aici trece. Deficitul de precipitaţii este foarte mare. Pământul spune acest lucru, motiv pentru care noi ne-am extins cu viţă-de-vie şi neavând sisteme de irigaţii suntem nevoiţi să udăm cu găleata. În această situaţie am ajuns în Dobrogea; ne-am întors cu 50 de ani în urmă, când se iriga cu sacaua!”, a declarat Gheorghe Albu.
Grupul de firne SC Argonaut Viişoara are în exploatare circa 6.300 de hectare teren agricol, 200 ha cultivate cu viţă-de-vie, 200 ha de luciu de apă şi circa 4.500 de oi. Terenurile sunt pe pantă accentuată şi nu se pretează la o intensitate maximă pentru cultura mare; tocmai de aceea li s-a schimbat destinaţia, pentru culturi viticole.

Programul „Omul şi pomii” sau salcâmul nesubvenţionat
În Viişoara se alflă cele mai mari suprafeţe cu perdele forestiere din zona Dobrogei. „Povestea a început în urmă cu zece ani, când se iniţiase un program guvernamental, astfel încât fiecare om să planteze câte un copac. Într-una din zile, directorul Direcţiei Silvice Constanţa trecea cu trei camioane de puieţi de salcâm. M-a întâlnit şi mi-a propus să plantez materialul săditor în fermă. În felul acesta, programul s-a transformat în programul. Şi aşa am plantat 1,2 milioane de puieţi care acum sunt în diferite stadii de dezvoltare, unii au ajuns stadiul de masiv şi au început să producă efectele. Iată un vis de-al meu împlinit”, a explicat Gheorghe Albu. „Problema mare este că eu pe suprafaţă nu primesc nimic, dar pământul este al oamenilor şi trebuie să le plătesc arenda. APIA nu poate acorda subvenţii pentru perdelele forestiere din salcâm, din cauză că este o specie invazivă. Nici un salcâm nu a trecut drumul ca să spunem că el este invaziv... Mai degrabă a fost invazivă mintea celor care ne reprezintă la Bruxelles şi care au trecut într-un regulament european să nu se realizeze perdele forestiere din salcâm! Vom mai continua să plantăm salcâmi chiar şi cu riscul că nu vom lua subvenţii”, a susţinut Gheorghe Albu.

„Schimbările climatice impun măsuri sinergice!”
Problemele cu care se confruntă fermierii dobrogeni au fost tratate la nivel academic în timpul întâlnirii desfăşurată pe 27 mai în sala de conferinţe al Hotelului Europa din Eforie Nord. În timpul evenimentului s-a subliniat faptul că lipsa unui sistem viabil de irigaţii, a perdelelor forestiere şi defrişarea unor suprafeţe extinse, folosirea unor îngrăşăminte chimice necorespunzătoare sau incendierea miriştilor au condus la deşertificarea Dobrogei.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a subliniat în cuvântul său importanţa soluţiilor privind ameliorarea efectelor schimbărilor climatice în câmpurile cultivate, necesitatea realizării perdelelor forestiere din salcâm, dar şi refacerea sistemelor de irigaţii. „Schimbările climatice impun măsuri sinergice şi acţiuni concrete zi de zi, şi ceas de ceas, atât în punerea în funcţiune a sistemului de irigaţii, cât şi în combaterea eroziunii solului pentru că, în zonele de deal, după calculele specialiştilor, pierdem 2-8 mm de sol în fiecare an, ceea înseamnă că ne vom duce înapoi cu sutele de ani”, a susţinut ministrul Agriculturii.
Petre Daea a concluzionat: „Reabilitarea sistemului de irigaţii este investiţia cea mai importantă din agricultura românească; sistemul de irigaţii este pe drumul revitalizării, autorizat politic şi legislativ”.


Articol publicat in revista Ferma nr. 11 (194) din 15-30 iunie 2017

Vizualizat: 369 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?