Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În dialog cu fermierii basarabeni, la ei acasă

Publicat: 26 septembrie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În Republica Moldova, la platforma Donau Soja de la Bălți, am cunoscut cei mai mari fermieri din zonă și astfel am aflat specificul activității agricole la scară mare din Basarabia. 

Click pe poza pentru galerie!

De fapt, aici am întâlnit mult mai mulți fermieri mari, cu peste 4.000 hectare, față de câți ar fi participat la un eveniment asemănător din România. Probabil peste câțiva ani se va întâmpa și acolo ca la noi. Fermierii mari își vor delega doar inginerii sau nu vor mai trimite pe nimeni. 

Deși nu cunosc foarte bine limba rusă, totuși dialogul cu fermierii basarabeni a fost și ușor, și mai puțin ușor. Îmi spunea unul dintre fermieri că limba rusă e mai aproape de el pentru că inclusiv studiile le-a făcut în acestă limbă. De aceea își găsea cu greu cuvintele în limba română. De altfel, reprezentantul Donau Soja pentru Republica Moldova, Galina Leasenco, vorbește mai degrabă în engleză decât în română. 

E pentru prima dată când ajung peste Prut. Am discutat aici cu o duzină de fermieri, majoritatea cu suprafețe mari. Unii dintre ei m-au invitat să le vizitez fermele. Mi-au lăsat contacte și erau bucuroși să comunice. Alții, de altfel zâmbitori, m-au refuzat cu delicatețe. Probabil nu vor publicitate. Totul era bine până le puneam reportofonul în față. Așa că am renunțat să mai fac asta. Totuși viceministrul Agriculturii, Iurie Ușurelu, un tehnocrat cu pregătire în mecanică agricolă și management, a fost deschis și am povestit ceva timp despre agricultura din Republica Moldova. Dar despre acesta, într-un text separat. 

Ca și pe la noi, marii fermieri sunt foști conducători ai unităților socialiste. Adică specialiști școliți care știu cu ce se mănâncă fenomenul. Majoritatea au achiziționat utilaje performante, cu banii jos, și practică o agricultură modernă. Chiar spuneau că prin anii 1990-2000 erau înaintea agricultorilor români, „dar de când ați intrat în UE, trebuie să recunoaștem că acum sunteți în față în ceea ce privește și tehnologiile aplicate, dar și dotarea tehnică”, a subliniat Pintilie Pîrvan, directorul Institutului de Fitotehnie de la Porumbeni. Apoi m-a invitat să vizitez institutul a doua zi. Ceea ce am și făcut. Și despre această vizită veți citi într-un text separat.

 

Frații Duminică și ferma „Cutezătorul agricol” din satul Recea, raionul Rîșcani

„Cutezătorul agricol” a fost „o întreprindere fiică a Institutului Selecția din Bălți”, ne povestește Tudor Duminică, un inginer agronom cu vastă experiență. Cei doi frați Duminică lucrează aproximativ 4.500 ha în sistem neirigat. Am specificat aceasta deoarece principala lor activitate este multiplicarea de semințe. Deci, este vorba de o fermă de elită. În fapt, antreprenorul principal este Daniel Duminică, care în acel moment era plecat din țară. Acesta din urmă are un băiat și o fată. Fata lucrează ca notar în Canada. De fapt, nici unul dintre copiii celor doi frați nu vor să audă de agricultură. Tudor are două fete, una dintre ele este stabilită în SUA. Așa că va trebui să se descurce fără copii în fermă. Poate nepoții. Am aflat întâmplător că fusese operat pe cord de curând. I-am urat multă sănătate. 

Cât despre agricultură, prima lor grijă este solul. De aceea fac o rotație a culturilor complexă în care soia ocupă cam 20-25%. Cea mai întâlnită cultură în Moldova este floarea-soarelui, așa că circa 30 la sută din fermieri au această plantă în cultura pentru semințe. Mai pun rapiță (care se vinde cu 7 lei moldovenești/kg), grâu (2,1 lei moldovenești), orz și porumb. Ultimii doi ani au fost secetoși, iar din ultimii cinci ani, în trei au avut deficit de precipitații. Au soiuri de soia în testare permanentă, iar de anul acesta soiurile timpurii și extratimpurii sunt la loc de cinste. 

La ora în care noi vizitam platforma cu cele 56 de soiuri de soia de la Institutul Selecția Bălți, frații Duminică recoltaseră în totalitate soia. Au avut pe majoritatea solelor soiul extratimpuriu Anuska. Au recoltat atât cu combine mai vechi, de la Claas, cât și cu cele două combine noi Massey Ferguson. Au capacități de stocare pentru circa 7-8.000 tone, dar au fost ani în care au pierdut deoarece nu au vândut în sezon. „La noi nu e ca în România, sunt doar câteva firme care fac trading și au un monopol banditesc”, spune vădit supărat fermierul moldav. Cât privește arenda, frații Duminică plătesc una din cele mai mari arende din zonă. E vorba de 600 kg/ha de grâu, 200 kg/ha de orz și 100 kg/ha de floare și ceva zahăr la hectar. 

 

Fermierul Vasile Bîzdîgă este bucovinean și are trei diplome în agricultură

Prima, cea de inginer agronom, e obținută la Universitatea de Agronomie din Chișinău iar alte două, în Tehnică Agronomică, undeva în Rusia. Ceva doctorat cum ar veni pe la noi. Plus o diplomă obținută prin corespondență. Cu diplomă roșie. 

Deși spune că s-a apucat de agricultură din glumă, are o fermă mică, cum subliniază el, de doar... șapte sute de hectare. Ca structură a culturilor, anul acesta a cultivat 170 ha cu grâu și tot atâtea cu floarea-soarelui, 160 cu soia (o cultivă întotdeauna după cartofi), 130 ha cu cartofi de consum, 30 ha cu orz și cam tot atâtea cu porumb. Mai are și 22 ha de livadă, predominant cu măr și prun, abia intrate pe rod. Jumătate din terenul cultivat cu cartofi este irigat. Chiar și așa, media producției este modestă, circa 30 t/ha. Dar este mulțumit pentru că o livrează în totalitate pe contracte cu statul moldovean. Ferma o are în localitatea Trinca din raionul Edineț. Pe lângă Rășcani, ne precizează Vasile Bîzdîgă. 

La soia a avut în același an sole cu recolte de trei tone/ha dar și cu 700 kg/ha. „După cum s-a lăsat ploaia”, povestește fermierul bucovinean. Cu grâul a ieșit prost anul acesta, undeva la 3 t/ha, față de 5-6.000 kg/ha în alți ani. Ceea ce înseamnă că a pierdut cam 2.000 lei moldovenești la unitatea de suprafață. Investiția într-un hectar cu grâu se ridică la 8.000 lei/ha, iar grâul s-a vândut cu 2 lei/kg. 

Vasile Bîzdîgă este un bun tehnolog, folosește inclusiv fertilizarea cu microelemente. Deține utilaje noi. Mai ales pentru cultura cartofului. Este mândru de semănătorile românești SPP și SPC, iar tractoarele „sunt de-ale noastre, din Belarus”, îmi spune, accentuând că sunt foarte bune și costă de trei ori mai puțin decât un John Deere, ceea ce „contează pentru un fermier mic” ca el. Cartoful este cultura lui de bază, cea care îi rotunjește veniturile. Speranța pentru viitor vine și de la livadă, care promite să aducă un profit bun.

Și el are doi copii care nu îmbrățișează meseria de agricultor. Băiatul este polițist în Chișinău, iar fata profesoară de limba română.

 Pe străzi și pe câmp am văzut tot felul de tractoare din veacul trecut. Unele au schimbat steaua roșie „proptită pe capotă” cu steaua Mercedes. Semn că, cel puțin la intenții, orientarea moldovenilor înclină spre mirajul UE. 

 

 

 

AGRICULTURA MOLDOVENEASCĂ A INTRAT ȘI EA ÎN ZODIA MULTINAȚIONALELOR

La evenimentul de la Bălți l-am întâlnit și pe directorul de strategii și dezvoltare pentru România și Republica Moldova al Adama - Florin Constantin, și făcut cunoștință și cu Oleg Brînză, noul director de vânzări pe Republica Moldova al Adama. M-am întâlnit și cu Bogdan Guță - product manager la Saaten Union. Un tânăr manager plin de entuziasm. Cum am văzut și reprezentanți ai Euralis și BASF, semn că Republica Moldova devine o piață de interes pentru multinaționale. Acest fapt mi-a confirmat și Iurie Ușurelu, viceministrul tehnocrat al Agriculturii.


 

 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.16(177) 15 - 30 septembrie 2016

Vizualizat: 652 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!